Forumul de Incoming a adus la Câmpina peste 150 de specialişti din industria turismului

Evenimentul a fost organizat de InfoTravelRomânia, în parteneriat cu SanConfind, iar participanții au avut ocazia să viziteze clinica privată de la Poiana Câmpina, dar și Muzeul Memorial "B.P. Hasdeu" din Câmpina.

Referitor la situaţia actuală a turismului românesc, concluzia este aceea că avem probleme mari în acest domeniu, mai ales când este vorba despre atragerea turiștilor străini. Din datele oficiale prezentate de diverşi vorbitori am aflat că, în anul 2016, România a fost vizitată de 2,3 milioane turişti străini, dintre care aproximativ 1 milion de turiști au venit doar în Bucureşti. Din păcate, din totalul turiștilor străini care ne-au vizitat în 2016, doar 300.000 au venit prin agenţiile de turism din ţara noastră. În aceste condiții, poate nu ar trebui să mire pe nimeni faptul că, per ansamblu, contribuţia industriei de turism la PIB-ul României este foarte mică, sub 2%. Trebuie să știți că, din cele 2.000 de agenții de turism din România, licențiate și cu asigurarea la zi, doar 50 au activitate preponderentă de incoming. 
Au fost analizate cauzele care au dus la această situaţie: menţinerea TVA la 19% pentru servicii turistice (doar la cazare TVA este de 9%); lipsa identităţii naţionale în promovarea unitară a României; credibilitatea scăzută a agenţiilor din România; închiderea birourilor de promovare a României din străinătate; infrastructura proastă (chiar dacă aici s-a dat exemplul Indiei, unde există o singură autostradă, dar unde turismul s-a dezvoltat foarte bine); nu în ultimul rând mentalitatea, exemplele clasice oferite aici fiind cele ale taximetriştilor care taxează diferit străinii și hotelierilor care continuă să ceară prețuri mari pentru servicii de slabă calitate.

Care ar fi soluțiile pentru creşterea numărului turiştilor străini care vizitează România? Aici s-a insistat pe implementarea primei de incoming; TVA 0% la incoming; promovarea eficientă a României în străinătate, dar şi realizarea unor asociaţii ale agenţiilor de incoming (există deja una, cu rezultate încurajatoare), care să lupte cu autorităţile pentru introducerea unor facilităţi. 
De asemenea, s-a vorbit  mult şi despre particularităţile României, care pot fi transformate în atuu-uri turistice. De exemplu, promovarea turismului ecvestru, în condiţiile în care preţurile sunt net inferioare celor din Europa, iar peisajele extrem de frumoase. Un alt exemplu, punerea mai bine în valoare a Bucureştiului, singura capitală europeană cu un parc natural pe teritoriul său, Delta Văcăreşti, chiar dacă neamenajată la standarde prea înalte, poate oferi un punct suplimentar de interes pentru potenţialii turişti străini. 

Nu putem încheia fără a spune o vorbă şi despre Câmpina. Nicio autoritate sau reprezentant cu atribuţii în domeniul turismului nu a participat la acest forum naţional desfășurat chiar la Câmpina. În schimb, în mapele primite de participanţi s-a aflat un pliant despre Câmpina veche, cu principalele repere istorice ale localității și, evident, cu poze din Câmpina de altădată. Asta în condițiile în care reprezentanții Primăriei vorbesc des despre Câmpina turistică, dar în general o fac în fața... câmpinenilor. În aceeași mapă de la Forumul de Incoming au existat și pliante cu Breaza și Poiana Câmpina, dar în aceste materiale se arăta ce pot oferi astăzi localitățile respective, nu doar ceea ce au reprezentat în trecut. Sigur, istoria este frumoasă și interesantă, dar materiale de promovare cu Câmpina de astăzi nu ar fi trebuit să lipsească. Asta ca să nu mai vorbim de faptul că reprezentanții Centrului Turistic de la Breaza au fost prezenți la forum, au venit cu materiale de promovare și au asistat la toate discuțiile, în timp ce Câmpina n-a avut niciun reprezentant.