Câmpina, la aniversare. Și ce înseamnă acest loc pentru oameni care fac cinste Câmpinei

Eveniment (Categoria articolului)

Pe 8 ianuarie 2018, Câmpina împlinește 515 ani de la prima atestare documentară. Vamă, sat, târg, oraș, municipiu. Istoria Câmpinei de la 1503 până astăzi. O localitate iubită și respectată, Câmpina noastră. O localitate care a atras oameni mari, dar care a și dat și dă în continuare oameni deosebiți, valoroși, talentați, oameni buni, care ne fac cinste. Cu câțiva dintre ei am stat și noi de vorbă. I-am întrebat simplu "Ce înseamnă Câmpina pentru dvs.?" Au răspuns sincer și frumos și, cu siguranță, ne regăsim cu toții în răspunsurile lor.

Formația ALESIS – Alina și Romeo Negoiasă
Ce reprezintă Câmpina pentru noi? Câmpina – dulcele loc al copilăriei, leagănul tinereții noastre și tărâmul pe care vrem să zăbovim și în toamna vieții; Câmpina – locul unde ne-am format ca artiști și locul pe care îl reprezentăm cu cinste în țară și străinătate; Câmpina – locul unde iubim și suntem iubiți; Câmpina – gură de rai la intrarea pe Valea Prahovei, ne așteaptă mereu cu brațele deschise de oriunde ne întoarcem. Faptul că autoritățile locale nu ne apreciază munca și talentul se compensează cu dragostea sinceră și necondiționată a câmpinenilor. Câmpina înseamnă pentru noi, fără îndoială, ACASĂ. La mulți ani, din ce în ce mai înfloritori, Câmpina noastră dragă! 

Florin Dochia, scriitor
Câmpina reprezintă Acasa mea. Şi a înaintaşilor mei, de vreo două secole. Locul în care, îndrăgostit, mă întorc de oriunde. Chiar dacă oraşul acesta nu e deloc perfect, chiar dacă se degradează vizibil de câteva decenii – fizic, economic, moral, cultural – chiar dacă rănile de pe chipul lui sunt tot mai vizibile, locuitorii şi conducătorii lui tot mai nepăsători. Oricâtă tristeţe, melancolie m-ar cuprinde, Câmpina rămâne locul în care m-am născut, m-am format ca om viu, m-am bucurat, am iubit, am scris, am primit şi am dăruit, locul din care rădăcinile nu mi se vor rupe niciodată. Triunghiul magic al Câmpinei, dublul triunghi – geografic şi spiritual – mă va chema tot mereu, de oriunde, chiar şi atunci când ruinele lui vor dormi pustii sub vântul neiertător al Istoriei. Căci istoria nu iartă niciodată pe aceia care o ignoră. De aceea: „La mulţi ani, Câmpina!”

Petre Câmpeanu, fost primar al Câmpinei în perioada 1982-1989
Câmpina m-a crescut, m-a format ca om şi aici am muncit încă de pe vremea raioanelor. Când te îndrăgosteşti de un oraş, aşa cum este cazul meu cu Câmpina, munceşti cu devotament, cu pasiune. Şi mi-a fost drag să pot face ceva pentru oameni. Atâta cât se putea face pe vremurile acelea... Funcţiile pe care le-am avut m-au format ca gospodar, m-au învăţat să muncesc cu drag pentru Câmpina şi pentru câmpineni. Eram oameni care înţelegeam că trebuie să luptăm pentru oraș. Mă doare enorm când văd că acum nu se mai face nimic. Mă doare pentru că îmi pasă şi iubesc acest oraş. Pe vremuri ne mândream cu puterea economică a Câmpinei, cu faptul că aveam mai mulţi oameni angajaţi în Câmpina decât era populaţia oraşului. Acum... Este păcat ce se întâmplă!

Jenica Tabacu, muzeograf, doctor în filologie, director Muzeul Hasdeu
Câmpina, locul meu natal, pe care n-am dorit să-l părăsesc, a fost cândva – cred - o aşezare fascinantă dacă Nicolae Grigorescu, Bogdan Petriceicu Hasdeu, C.I. Istrati şi alți români luminați l-au ales. Între amintirile despre Câmpina copilăriei mele predomină vechile imobile de pe strada Carol I şi nu doar, bulevardul plin cu trandafiri, ştrandurile, terenurile de tenis, terasele la care, vara, oamenii veneau, socializau, se simțeau bine. În adolescența mea am văzut şantiere peste tot. Se construia mult! Se dărâma mult! Cu câteva excepții, centrului Câmpinei i-au fost amputate vechile clădiri cu arhitectură deosebită, în locul lor răsărind fadele blocuri cenuşii. Din ’89 până azi s-a construit, s-a reparat, dar nu peste tot, neapărat, plăcut ochiului! Sigur că există excepții, dar sunt puține, din păcate! Pentru a vedea diferența dintre Câmpina şi oraşul – model, nu trebuie să mergem în Austria, ci la Sinaia unde, într-adevăr, se poate vorbi de regenerare urbană şi dezvoltare durabilă. Doresc binele Câmpinei, fiindcă iubesc acest loc! Aici îmi sunt rădăcinile şi familia, aici am primit cele mai frumoase daruri şi binecuvântări ale destinului, aici trăiesc şi muncesc!
La mulți ani, Câmpina! Să ai parte de norocul pe care-l binemeriți!

Cristian Spulber, profesor de istorie, pensionar
Câmpina este oraşul meu adoptiv. Aici am venit de la Craiova, în 1950, după doi ani de temniţă ca deţinut politic. Aici, la Câmpina, mi-am cunoscut soţia, m-am căsătorit, aici am avut cele mai mari bucurii ale vieţii. Este locul în care mă simt cel mai bine, chiar îmi place şi am marea bucurie ca de fiecare dată când ies pe stradă să simt respectul câmpinenilor, cei mai mulţi dintre ei fiind foşti elevi de-ai mei de la Liceul Grigorescu (Industrial 5, pe vremuri), Forestier (fost „Ilie Pintilie”, apoi Industrial 4), de la Şcoala 8 şi chiar de la Şcoala de Poliţie. Este un sentiment minunat, pe care îl doresc tuturor să-l trăiască.

Dan Gavrilescu, medic de familie
Câmpina este oraşul cel mai bine plasat pe hartă, oraşul în care mi-am făcut profesia de medic, oraşul în care am descoperit iubirea adevărată şi am învăţat bucuria de a fi tată, oraşul în care am putut ajuta la ridicarea unei frumoase biserici ortodoxe şi am întâlnit un preot creştin adevărat – părintele Petru Moga. Şi aş mai adăuga ceva la care ţin foarte mult: este oraşul în care am avut privilegiul de a-mi întâmpina Regele!

Carmela Dragomir, om de afaceri
Câmpina înseamnă pentru mine familia mea, prietenii mei, locul în care m-am născut şi am crescut, locul în care m-am format eu ca om. Locul de care mi-e dor atunci când sunt plecată, locul despre care vorbesc cu oricine mă întâlnesc. Mulţi prieteni mi-au spus că au cunoscut Câmpina datorită cofetăriei mele, iar eu le spun de fiecare dată că ar fi trebuit să o cunoască pentru că aici sunt cele mai multe zile însorite pe an din ţară. Câmpina este locul unde mi-am îndeplinit visele şi locul unde am adus-o pe lume pe fata mea. Este locul unde m-am jucat, am învăţat şi m-am bucurat de tot ceea ce am realizat.

Amalia Suruceanu, artist plastic, președintele UAP Câmpina
Câmpina este o stare. O stare care derivă din sentimentul de a fi acasă, din dorința de a simți tu însuți. Este locul care mi-a dăruit culoare și căruia încerc să îi dăruiesc culoare. Locul de unde îmi iau energia răsăritului și liniștea apusului de soare. Câmpina este ca o floare în care crești. Și o iubești cu toate că, uneori, are și țepi.

Florica Jinga, interpretă de muzică populară
De la vârsta de 21 de ani locuiesc în Câmpina. După părerea mea, este unul dintre cele mai frumoase oraşe din ţară. Este aşezat pe Valea Prahovei, aproximativ la jumătatea distanţei dintre Bucureşti şi Braşov, ceea ce îi conferă foarte multe avantaje. De asemenea, clima din Câmpina este mult mai bună, în comparaţie cu alte localităţi sau alte zone din ţară. În plus, avem aici, în Câmpina, Castelul Hasdeu, Muzeul Grigorescu, lucruri cu care ne putem mândri. Îi iubesc foarte mult pe câmpinenii mei, cu bune şi cu mai puţin bune, şi nu m-aş muta niciodată din Câmpina chiar dacă de multe ori am avut această intenţie sau chiar am avut ocazia, inclusiv în străinătate. Nu ştiu ce ne va rezerva viitorul, dar ştiu sigur că întotdeauna mă voi mândri oriunde în ţară sau în lume cu faptul că sunt câmpineancă.

Răzvan Băleanu, artist fotograf
Pentru noi toţi, firesc, oraşul natal reprezintă cel mai iubit loc, unde îți găseşti mereu liniştea şi armonia deplină. Pentru că doar în oraşul natal totul ţi se pare, în mod involuntar, frumos şi deosebit.  Cu mândrie pot spune că şi pentru mine este la fel, mereu Câmpina îmi conferă liniştea sufletească şi puterea de a înainta şi mai departe pe calea mea. Chiar dacă drumul vieţii m-a făcut să plec din Câmpina la 18 ani pentru studii şi apoi pentru activitatea profesională, mereu am purtat în suflet dragostea pentru oraşul nostru. Această dragoste m-a făcut să îmi aduc şi eu contribuţia la zestrea minunatei noastre urbe, prin modestele mele puteri. De aproape 20 de ani, ca participant la Saloanele Internaţionale de Artă Fotografică, am dus cu succes numele Câmpinei în peste 30 de ţări din întreaga lume. Peste tot unde am avut expuse lucrările mele, am menţionat şi a fost menţionat numele urbei noastre. Mai mult, din anul 2016, am dus numele Câmpinei la un nivel şi mai înalt în acest domeiu, prin faptul că am fondat şi organizat două Saloane Internaţionale de Artă Fotografică, chiar la noi în Câmpina. Astfel, numele urbei noastre a devenit şi mai sonor şi prezent pe buzele multor oameni din întreaga lume. Chiar dacă la nivel local aceste saloane nu sunt foarte cunoscute, pe plan mondial ele coagulează foarte multă atenţie şi apreciere, aceste saloane fiind cunoscute în peste 60 de ţări din întreaga lume. Astfel, pot să îndrăznesc să afirm că ele sunt un ambasador de succes al urbei noastre şi au poziţionat Câmpina pe harta mondială a fotografiei. Sper ca în anii ce vor urma să pot reuşi să duc şi mai departe numele iubitei noastre urbe prin activităţile mele şi să o prezint în calda lumină de care noi toţi ne bucurăm zi de zi pe meleagurile ei.

8934 vizualizari
4

Comentarii

Campurile marcate cu * sunt obligatorii
  • Otilia Nicodim 07.01.2018 22:38 Mi-a mers la suflet tot ce am citit! Felicitari pentru intiativa! La multi ani, Campina! La multi ani, campinenilor!
  • ionelia keska 08.01.2018 21:29 Dintre acești osmeni sr trebui sa fie un primar. ..care stie valoarea omului...a banului muncit...care a fidt crescut vu respect si care ne a oferit respect...Ce ziceți. ...cum stă treaba..???Am dreptate?
  • Vasile Badiu 10.01.2018 15:49 Cercetarea şi proiectarea tehnologică în sectorul upstream Vasile Badiu, Senior Cercetător Știinţific Rezumat: Rolul fundamental al științelor este să răspundă nevoilor energetice ale lumii dar într-o manieră sigură și responsabilă față de mediul în care trăim. Anul 1857 marchează începutul industriei de petrol din lume, cu o înregistrare oficială în statisticile internaționale a producție, de 275 de tone de ţiţei în Romania la exploatările de petrol de la Buştenari, Câmpina, Băicoi, Ţintea, Moreni, Gura Ocniţei..., iar petrolul este încă vital pentru omenire. Principalul rol în activitatea de cercetare geologică, în această etapă, a revenit Institutului Geologic al României (IGR), înfiinţat la Bucureşti în anul 1906 şi condus, o lungă perioadă, de L. Mrazec. Instituția continuă activitatea desfășurată de Biroul Geologic, prima instituție din România care a asigurat cercetarea geologică și care a funcționat între anii 1882 și 1889. Ȋn1910 a inceput la Câmpina activitatea de cercetare-dezvoltare şi proiectare tehnologică în upstream-ul industriei de petrol din Romania la Departamentul Tehnic al Societăţii ASTRA ROMÂNĂ, departament pentru Romania al Companiei Royal Dutch Shell. În sectorul exploatare, activitatea de cercetare-dezvoltare a fost elaborată şi realizată în cea mai mare parte în Institutul de Cercetări şi Proiectări Tehnologice (ICPT) din Câmpina, înfiinţat în 1950. ICPT Câmpina continuă activitatea desfășurată de Departamentul Tehnic al Societăţii ASTRA ROMÂNĂ şi a fost condus, timp de peste trei decenii, de Gh. Aldea şi N. Cristea. La ICPT Câmpina în echipe multidisciplinare s-au realizat numeroase teme de cercetare-dezvoltare pentru industria de petrol din Romania şi din lume. Din 1950, în ICPT Câmpina s-a format Departamentul Inginerie de zăcământ, cu o activitate deosebit de laborioasă în ţară şi cu o prezenţă semnificativă în programele de cooperare internaţionale. Activitatea acestui departament cu aport apreciabil în industria petrolieră din România, a fost „construită”, în timp, sub conducerea lui N. Cristea, începând cu o generaţie memorabilă, din care au făcut parte: N. Mihailovici, Al. Ursu, D. Bossie-Codreanu, Al. Vernescu, Al. Costa-Foru, M. Popescu, FI. Langa... Din 1970, sub coordonarea lui N.V. Popescu s-a înfiinţat în ICPT Câmpina un colectiv pentru Modelarea şi Simularea Numerică a proceselor din industria de petrol şi pentru aplicarea calculatoarelor numerice în munca de cercetare-dezvoltare de la ICPT Cȃmpina. N. V. Popescu a fost liderul modelării și simulării numerice în comunitatea științifică românească, şi a înființat la ICPT Cȃmpina Laboratorul de Modelare Matematică în 1991 și Laboratorul de Simulare Numerică a Zăcămintelor în 1996. Echipele multidisciplinare ale ICPT Cȃmpina au dezvoltat și au folosit biblioteca de software ICPT care are sute de aplicații software şi care acoperă majoritatea domeniilor de activitate ale institutului. Dintr-o analiză a formei curbei producţiei anuale de ţiţei este de observat că există o excelentă corelare între variaţia în timp a competenţelor activitaţii de cercetare-dezvoltare din sectorul explorare- exploatare şi variaţia producţiei de ţiţei din Romȃnia. Institutul Geologic al României a influenţat pozitiv perioada 1906 - 1950 iar perioada 1950 - 2004 a fost influenţată pozitiv de către ICPT Câmpina. Rezultatele bune ale activităţii de cercetare-dezvoltare s-au confirmat prin maximele producţiile obţinute de România, ţiţei 8,7-106 t (în anul 1936), ţiţei 14,7-106 t (în anul 1976) şi gaze 39,37-109 Sm3 (în anul 1986). Politica anilor 1970 a influenţat apariţia unui declin de necontrolat al producţiei de ţiţei în 1976 şi la gaze în 1986. Este de invăţat din acest exemplu, mai mult decȃt relevant, că rezultatele negative sau pozitive în industria de petrol se văd după 5 pȃnă la 20 de ani.
  • Vasile Badiu 10.01.2018 16:32 Da, este un articol scris cu mult profesionalism pentru Ziua Campinei. M-am nascut langa Sibiu iar din 1972 am ales sa traiesc in acest oras minunat. La ICPT Campina am intalnit mari personalitati ale Cercetarii şi proiectarii tehnologice în industria de petrol. O lista cu aceste mari personalitati am publicat-o in plintul distribuit in sala Constantin Radu la Casa de Cultură “Geo Bogza” din Câmpin in data de 8 ianuarie 2018.

Eveniment

1233 vizualizari
20 apr. 2024 22:28

Conferință PeaceJam la Câmpina, despre ”Sănătatea și bunăstarea tinerilor”

A doua ediție a Conferinței PeaceJam a avut loc la Câmpina, în Casa Tineretului, în acest week-end. Conferința a prilejuit discuții, jocuri și workshopuri în jurul unei teme comune - ”Sănătatea și bunăstarea tinerilor”.

1282 vizualizari
31 mar. 2024 08:58

La Câmpina, credincioșii romano-catolici au primit Lumina Sfântă a Învierii

La Câmpina, comunitatea romano-catolică este formată din aproximativ 400 de persoane. O bună parte dintre aceștia au participat sâmbătă seară la slujba de Înviere și au primit Lumina Sfântă a Învierii la Biserica ”Sfântul Anton de Padova”, din municipiu, ctitorie a inginerului Anton Raky. Slujba de Înviere oficiată de părintele paroh Claudiu Cojan a început cu Sfânta Liturghie și a continuat cu binecuvântarea Focului și a Lumânării Pascale.

Alte stiri recente

783 vizualizari
24 apr. 2024 22:29

Călin Tiu (PSD) și Alexandru Vane (PNL), candidații din Câmpina cu șanse mari să devină consilieri județeni

Doi câmpineni sunt pe poziții eligibile pe liste partidelor pe care le reprezintă, pentru Consiliul Județean Prahova, cu șanse foarte mari de a deveni consilieri județeni în urma alegerilor locale din 9 iunie 2024.

160 vizualizari
24 apr. 2024 21:16

Ofertă specială de Paște pentru pacienții SanConfind

Așa cum a procedat și cu alte ocazii, Centrul Medical SanConfind oferă pacienților săi, drept cadou de Paște, o reducere substanțială, de 20%, la plata unor tratamente de recuperare medicală. Este vorba despre toate procedurile de balneoterapie și diferite tipuri de masaj.