Seisme politice în fostele țări comuniste din Europa de Est. România, încotro?

- Actualitate -

În multe dintre statele foste comuniste din Europa de Est, 2026 reprezintă anul unor mișcări seismice importante pe scena politică.

Epoca de 16 ani a lui Viktor Orban ca prim-ministru al Ungariei s-a încheiat în primăvara 2026, în urma victoriei în alegeri a contracandidatului său Péter Magyar, liderul partidului Tisza. Și asta s-a întâmplat când puțini erau cei care mai credeau că Orban poate fi învins. Ungaria, însă, a crezut! În vara acestui an, noul Parlament ungar a început dezbaterile asupra unor amendamente constituționale menite să restructureze și să desființeze pârghiile de control construite în timpul regimului Orban.
În Serbia, grevele studențești și revoltele urbane au creat presiuni uriașe asupra autorităților. Liderul de lungă durată al Serbiei, Aleksandar Vučić, a convocat, la finalul lui octombrie, alegerile anticipate după doi ani de proteste declanșate de prăbușirea copertinei gării din Novi Sad, tragedie în care au murit 16 persoane și care a fost percepută ca un simbol al corupției și neglijenței. Iar Liga Studenților, mișcarea care s-a aflat în spatele protestelor din ultimii doi ani, a câștigat alegerile din Serbia și a pus capăt erei Vučić.
În Polonia este o adevărată criză constituțională izbucnită după ce guvernul condus de Donald Tusk a decis suspendarea președintelui Curții Constituționale, Bogdan Swieczkowski. Această mișcare a amplificat tensiunile dintre președintele polonez Karol Nawrocki, aliat al fostului guvern naționalist al Partidului Lege și Justiție (PiS) și guvernul pro-european al premierului Donald Tusk.
În Albania, ceea ce a pornit în primăvară ca o mișcare ecologistă pentru protejarea naturii („Revoluția Flamingo”) s-a transformat într-o revoltă generală împotriva elitei politice a premierului Edi Rama, aflat la putere de peste 13 ani, și a corupției. Din octombrie, mișcarea a înregistrat momente de violență accentuată, cu ciocniri între protestatari și poliție, distrugeri de șantiere și atacuri asupra unor instituții.
Atât Cehia, cât și Slovacia trec printr-o reconfigurare profundă a direcțiilor pro-europene. În ambele țări sunt la putere guverne eurosceptice, în Cehia condus de magnatul Andrej Babis, iar în Slovacia de fostul social-democrat Robert Fico, exclus din Partidul Socialiștilor Europeni și acum aliat cu extrema dreaptă.
În Bulgaria, duminică (1 noiembrie) are loc turul al doilea al alegerilor prezidențiale. Lupta se dă între Iliana Iotova, pro-rusă susținută de premierul Rumen Radev, și Andrei Ghiurov, candidatul opoziției pro-occidentale.
România traversează și ea un an marcat de tulburențe majore. După căderea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură în luna mai, criza politică s-a prelungit până în octombrie 2026, când a fost învestit Guvernul Luca Niculescu. Această instabilitate a dus la o depreciere istorică a leului și presiuni economice severe. Mai sunt și niște lucruri ciudate care se întâmplă în țara noastră, cum ar fi acceptul PSD de a intra la guvernare după luni întregi în care a evitat să-și asume această responsabilitate; arestarea preventivă prelungită a lui Călin Georgescu, un fel de ping-pong al judecătorilor de la Tribunal cu cei de la Curtea de Apel; mesajul “rostogolit” de George Simion cu privire la posibila lui arestare.
Oare ce înseamnă toate acestea? Să fie o întâmplare aceste mișcări în zonă la 37 de ani de la revoluție sau chiar avem un război hibrid între forțele care vor să ne mențină în zona gri și cele care doresc să se finalizeze schimbările începute în decembrie 1989?

Citește cele mai noi știri locale publicate pe Câmpinatv.ro! Te invităm să devii membru al grupului nostru de Facebook - Câmpinatv și grupului de Whatsapp (0733.388.425).
Fii parte a comunității Câmpinatv.ro!