Fabuloasele povești ale unor câmpineni (poate) mai puțin cunoscuți - profesorul Stoica Teodorescu

Stoica Teodorescu s-a născut pe 15 mai 1887, în satul Șipotu (astăzi, comuna Lipănești), județul Prahova, fiind fiu de preot. A absolvit Facultatea de Litere din cadrul Universității București, în anul 1914. A fost profesor de istorie și geografie (în acea vreme Facultatea de Litere avea o secție de geografie, întemeiată de marele Simion Mehedinți, în 1900). Una dintre primele sale întâlniri cu Câmpina nu a fost prea fericită - în anul 1916, pe 29 octombrie, era mobilizat la Câmpina. A luptat pe frontul primului război mondial, fiind luat prizonier în luptele din defileul Oltului. Este dus în Germania, dar eliberat după finalul primului război mondial.
La fel ca și în cazul altor personalități care au lăsat o puternică amprentă asupra urbei noastre, nici Stoica Teodorescu nu a stat prea mult la Câmpina. A venit în octombrie 1919, după un an în care a fost profesor suplinitor la liceul din Giurgiu, fiind transferat la nou înființatul gimnaziu, ulterior, devenit liceu, de băieți, după un scurt intermezzo și la Școala Superioră Reală din Timișoara. Mai întâi a predat aici Limba română, apoi și Geografia și Istoria. A predat la Liceul de Băieți "Barbu Știrbei", între octombrie 1919 - iulie 1927, fiind în acea perioadă printre cei care au susținut înființarea gimnaziului în conacul familiei Știrbei, construit în anul 1872. Ba chiar a organizat și participat la o manifestație, în 1919, împreună cu elevii și directorul Ștefan Popescu, în fața castelului familiei Știrbei, de la Voila. Scopul acelei manifestații a fost sensibilizarea Marthei de Blome, moștenitoarea familiei Știrbei, să cedeze clădirea din oraș pentru gimnaziu. Stoica Teodorescu a locuit, ca și alți dascăli, în curtea școlii, chiar dacă era căsătorit, avea deja un copil, iar în anii în care a locuit la Câmpina i s-a născut și al doilea fiu. În perioada în care a predat la gimnaziul și, ulterior, liceul câmpinean, Stoica Teodorescu s-a remarcat și prin activitatea, pe care astăzi am numi-o extracuriculară. Pentru a da un singur exemplu, amintim excursia efectuată în vara anului 1920-1921 de către profesor împreună cu colegii săi C. Rădulescu și B. Dumitrescu și 40 de elevi de la gimnaziul câmpinean în zona Brașov, Bran, Rucăr, Curtea de Argeș. Această excursie este publicată în Anuarul liceului ”D.B. Știrbey” din 1919-1923. De asemenea, a fost membru fondator al Ateneului ”B.P. Hasdeu” condus cu har de inginerul Constantin Bărbăcioiu. În cadrul acestui Ateneu, profesorul Stoica Teodorescu a susținut numeroase conferințe cu teme culturale.
Lucrarea sa privind monografia Câmpinei rămâne nu numai prima de acest gen despre Câmpina, dar și un reper important pentru istoria comunității noastre. Sigur, monografia profesorului Stoica Teodorescu nu este perfectă, dar valoarea ei este dată de o serie de mărturii și informații aduse în premieră în atenția publicului larg. Mai mult, la momentul lansării monografiei lui Stoica Teodorescu, marele Nicolae Iorga, care îi fusese profesor lui Stoica Teodorescu în facultate, scria: ”Lucrare foarte bine făcută, începe prin considerații asupra condiților geografice; ele sunt cu totul nouă și foarte folositoare. Un număr de documente încheie lucrarea, scrisă pe îndelete, cu iubire și literar”. Cercetările profesorului Stoica Teodorescu pentru realizarea acestei monografii au fost minuțioase, mai ales pentru acele vremuri - a studiat în amănunțime arhivele, dar s-a aplecat și asupra cunoașterii descendenților unor familii locale. Monografia lui Stoica Teodorescu a fost publicată de Tipografia Gutenberg a lui Mihail Gheorghiu. Tot aici, în anul următor, 1925, Stoica Teodorescu publica și ”Monografia comunei Telega”.
Se cuvine subliniat că în Anul Centenrului, monografia lui Stoica Teodorescu a fost republicată în ediție anastatică de administrația locală.
După 1927, Stoica Teodorescu s-a mutat la Ploiești, dar avea să revină constant la Câmpina. La Ploiești a profesat la Liceul ”Sf. Petru și Pavel”, pe care îl absolvise la începutul secolului al XX-lea, în anul 1908. A fost chiar directorul acestui liceu în perioda 1933-1938, continuând apoi să profeseze până în august 1948, atunci când s-a pensionat. În anul 1934 figurează ca proprietar al unei exploatații petroliere în Câmpina, cu o producție anuală de circa 50 tone, ceea ce îi asigura un venit substanțial, peste media colegilor săi de breaslă. Apoi, în 1945, în timpul primarului Gh. T. Ionescu, a colaborat cu Primăria Câmpina ca expert paleograf, primind 150.000 lei pentru traducerea a 2.300 de documente și manuscrise. În anul 1967, Stoica Teodorescu, deși pensionar, a primit titlul de ”profesor emerit”. În fine, în anul 1969 a fost invitat de onoare și a participat la festivitățile prilejuite de aniversarea semicentenarului Liceului "Nicolae Grigorescu", fiind singurul profesor în viață dintre cei care fondaseră liceul în 1919. 
De asemenea, este mai puțin cunoscută și implicarea profesorului Stoica Teodorescu în viața politică. În august 1924, împreună cu asistentul universitar N.A. Constantinescu, asistent al lui Iorga, Stoica Teodorescu a participat la întrunirea Partidului Naționalist al Poporului care a avut loc la Telega. Ulterior, va adera la mișcarea liberală.
A încetat din viață în mai 1973, la respectabila vârstă de 86 de ani, fiind înmormântat la Cimitirul ”Bolovani” din Ploiești.