Profitând de prezența elevilor bursieri la ultima ședință a Consiliului Local Câmpina, dar de statutul său de președinte al ședinței, consilierul Dragomir Enache, inițiatorul "Minutului Centenarului", a ținut o adevărată lecție deschisă despre principalele evenimente interne și externe din octombre 1918, care aveau să contribuie la realizarea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918. De asemenea, în cadrul "Minutului Centenarului", Dragomir Enache a menționat contribuția mai puțin știută a geografului francez Robert Ficheux la stabilirea granițelor României Mari.
"Pe 3 octombrie 1918, într-o încercare disperată de a salva Imperiul Habsburgic, împăratul Carol I de Habsburg lansa un manifest către popoarele mele credincioase, prin care propunea transformarea Imperiului într-o federație de șase state independente, Transilvania urmând să rămână în componența Ungariei. În replică, în 5 octombrie 2018, Alexandru Vaida Voievod, fruntaș al Partidului Național Român, citește în Parlamentul Ungariei Declarația de la Oradea, care proclama independența națiunii române din Transilvania, provocând furia deputaților ostili din parlamentul maghiar, care aproape că au fost gata să îl linșeze. La 14 octombrie are loc Adunarea Națională de la Cernăuți, care se declara Adunarea Constituantă și proclama dreptul românilor din Bucovina de a se uni cu celelate țări românești într-un stat independent". (video)
De asemenea, Dragomir Enache a vorbit despre un episod mai puțin cunoscut al acelei perioade, episod care l-a avut în centrul său pe geograful francez Robert Ficheux, cel căruia i se datorează stabilirea granițelor României Mari, după ce ungurii realizaseră niște hărți în care nu apăreau deloc teritorii locuite de români în Transilvania. Ficheux este cel care are meritul de a fi străbătut la pas multe zone din Transilvania și de a fi cartografiat toate aceste zone care atestau, practic, că românii sunt majoritari în Transilvania.

Cel care îl iubeșre pe Dumnezeu, îl iubește și pe aproapele său. Așa se spune din bătrâni și sunt oameni care demonstrează acest lucru. Găsim astfel de oameni la Biserica "Sfânta Treime" din Câmpina, impunătorul lăcaș de cult din apropierea Pieței Centrale.

În prima jumătate a secolului trecut, în care Câmpina a cunoscut cea mai mare expansiune, pornind de la cea economică, au apărut foarte multe clădiri, cele mai multe dintre ele păstrându-se până în zilele noastre.

La Catedrala Patriarhală din Capitală are loc pelerinajul la moaștele Sfântului Dimitrie cel Nou - ocrotitorul Bucureștiului și ale Sfântului Ioan Iacob de la Neamț.

În ajunul marii sărbători creștine a Sfântului Mare Mc. Dimitrie, Parohia Provița de Sus, reprezentată de părintele paroh Daniel Rândașu, împreună cu membrii Consiliului Parohial și ai Comitetului Parohial, a oferit daruri bătrânilor de la Conacul Bunicii Câmpina.