Pe site-urile Senatului și Camerei Deputaților au fost publicate veniturile angajaților, în conformitate cu Legea 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Iar grilele de salarizare arată faptul că personalul din cele două instituții beneficiază de spor de 15% pentru condiții vătămătoare de lucru. Nu știm care sunt acestea, dar cert este că li se acordă sporul la valoarea maximă. Nu primesc acest spor demnitarii aleși, adică senatorii și deputații. În rest, toți angajații, de la secretari generali și directori, până la șoferi, liftieri, bucătari, zugravi și îngrijitori, beneficiază de sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare de muncă.
Sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare este cuprins între 5% și 15% din salariul de bază. Conform HG 569/2017, sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare de muncă se acordă în condițiile în care, la eliberarea buletinelor de determinare sau, după caz, de expertizare a locurilor de muncă, s-au avut în vedere următoarele criterii:
a) înregistrarea de îmbolnăviri profesionale ca urmare a activităţii desfăşurate la locul de muncă;
b) existența unor indici de morbiditate la locurile de muncă respective;
c) înregistrarea unor cazuri de accidente de muncă produse la locul de muncă.
La stabilirea, de la caz la caz, a cuantumului sporului pentru condiţii periculoase sau vătămătoare (între 5% și 15%) de muncă se au în vedere următorii factori de risc:
a) existența factorilor nocivi şi mecanismul de acţiune a acestora asupra organismului;
b) intensitatea de acţiune a factorilor nocivi sau asocierea acestor factori;
c) durata de expunere la acţiunea factorilor nocivi;
d) existenţa unor condiţii de muncă ce implică o suprasolicitare nervoasă, care determină un risc de îmbolnăvire sau de accidentare;
e) structura şi nivelul morbidităţii în raport cu specificul locului de muncă.

UPDATE 10.20 - Containerele de la Hotelul Muntenia sunt în curs de umplere cu apă menajeră.
În parcarea din spatele Casei Tineretului din Câmpina s-a făcut realimentarea cu apă potabilă a tuturor containerelor și recipientelor noi, aduse de HidroPrahova (cele albastre) și au ajuns cisternele ISU cu apă menajeră.

Probabil că mulți dintre câmpineni (și nu numai ei) au auzit de ESZ Prahova doar acum, în această perioadă dificilă de criză, în care peste 100.000 oameni din Prahova și Dâmbovița nu au apă.

În contextul crizei apei, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a ajuns de urgență la Consiliul Județean Prahova, unde, împreună cu președintele instituției, Virgil Nanu, a avut o ședință de lucru cu managerii spitalelor din Câmpina, Băicoi, Florești și Breaza.

Problemele de la Barajul Paltinu au dus la oprirea temporară a centralei electrice de la Brazi, deținută de Petrom și care furnizează aproape 10% din producția națională de electricitate.