Aproape că nu este săptămână în care să nu aflăm de câte un caz în care un fost pușcăriaș, eliberat în baza recursului compensatoriu, comite o nouă infracțiune. Ucide, violează ori tâlhărește, exploatează femei sau racolează minori, iar apoi se întoarce după gratii și beneficiază din nou de aceeași lege care-i permite să nu ispășească întreaga pedeapsă. Ultimul caz de acest gen, cel al bărbatului care miercuri a răpit un băiețel de 9 ani, din Grădina Publică de la Focșani, pentru a-l abuza sexual. Un recidivist care ar fi trebuit să se afle după gratii. În 2009 a violat o fetiță, a fost condamnat la 15 ani închisoare, dar a fost eliberat în 2017, în baza recursului compensatoriu. Și a făcut o nouă victimă care, probabil, va rămâne marcată pe viață.
18.849 de pușcăriași au fost eliberați din închisoare în perioada octombrie 2017 - iunie 2019. Au beneficiat de prevederile Legii 169/2017 privind recursul compensatoriu (șase zile scăzute din pedeapsă la 30 de zile executate). Iar printre ei s-au numărat deținuți care se aflau după gratii pentru omor (840), omor calificat (73), ucidere din culpă (143), lovire și alte violențe (355), lipsire de libertate (108), trafic de persoane (87), trafic de minori (191), proxenetism (98), viol (566), act sexual cu un minor (103), tâlhărie calificată (1.460), tâlhărie (643) etc. O statistică șocantă, făcută publică de Administrația Națională a Penitenciarelor. Acestea sunt efectele unei legi aprobată de Parlamentul României în 2017, mai exact de majoritatea PSD-ALDE din Parlament.
Au trecut doi ani de la adoptarea acestei legi nocive pentru societate, efectele le vedem cu toții, cu siguranță le văd și cei care au susținut și votat recursul compensatoriu. Ne întrebăm de ce nu se abrogă acest controversat act normativ, ce ar trebui să se mai întâmple pentru ca actuala putere să recunoască faptul că a făcut o mare greșeală?! Premierul Viorica Dăncilă, aflată în plină campanie electorală pentru prezidențiale, ne anunță că Guvernul va emite o ordonanță de urgență pentru înăsprirea pedepselor pentru violatori, dar nu ar fi mai bine dacă PSD-ALDE ar abroga Legea recursului compensatoriu, care îi scoate de după gratii pe violatori înainte cu mult de termenul de ispășire a pedepsei?! Cum să vii acum să spui că pedepsele pentru violatori nu sunt suficient de dure, când partidul tău este cel care a aprobat eliberarea inclusiv a violatorilor înainte de termen?! Oare această lege a recursului compensatoriu este ținută în vigoare pentru cineva anume sau pur și simplu PSD și ALDE nu vor să ia înapoi darul făcut infractorilor?
Legea 169/2017 privind recursul compensatoriu a avut ca motivații supra-aglomerarea și condițiile improprii din penitenciare, însă la elaborarea ei nici măcar nu s-a ținut cont de o eventuală aplicare diferențiată. De exemplu, criminalii și violatorii să nu beneficieze de recursul compensatoriu. Pe de altă parte, PSD și ALDE au considerat că această lege este suficientă pentru rezolvarea problemelor. A mai auzit cineva ceva de construirea de noi penitenciare? În 2017, când s-a aprobat legea, se vorbea despre două locații pentru construirea a două penitenciare cu o capacitate de aproape 2.000 locuri - la Unguriu, în județul Buzău și la Berceni, în județul Ilfov. A mai auzit cineva ceva despre acest subiect? În doi ani, au apărut doar 70 de locuri noi, la penitenciarele din Giurgiu și Deva, iar 282 de locuri au fost modernizate la Deva, pentru a corespunde standardelor de 4 metri pătrați pentru fiecare deținut, potrivit unui raport al APADOR-CH. Atât. Iar potrivit aceluiași raport, rata recidivei este extrem de ridicată, de aproape 60%. Adică, 60% din cei eliberați comit din nou infracțiuni și se întorc după gratii...
În Câmpina se derulează proiectul ”Calificat pentru viitor”, care presupune inclusiv stagii de practică pentru elevi la agenți economici implicați în derularea acestui proiect.
Primăria Municipiului Câmpina informează cetățenii cu privire la termenele de eliberare a cărților de identitate (model 1997), precum și la situația operativă privind cărțile electronice de identitate.
Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a primit semnale că mai mulți cetățeni au fost apelați telefonic de persoane care s-au prezentat drept angajați ai caselor de asigurări de sănătate.
Casa de copii ”Ada Marinescu” a rămas în memoria colectivă a câmpinenilor, indiferent de numele purtat de această instituție după 1989, ca un simbol al copiilor orfani.