Trupul neînsuflețit al lui Dan Ștefan Chițu va fi adus astăzi la Câmpina și va fi depus la domiciliul fostului mare sportiv și om de fotbal. Familia anunță că toți cei care doresc să își ia rămas bun de la Dan Chițu o pot face începând din această după-amiază, la reședința de pe Strada Ion Heliade Rădulescu, nr. 95, din Cartierul Muscel. Înmormântarea va avea loc joi, 21 februarie. Slujba religioasă se va desfășura la Biserica "Sfinții Voievozi" (de la lac), iar la ora 12.00 cortegiul funerar va pleca de la biserică spre Cimitirul "Învierea lui Lazăr" din Cartierul Câmpinița.
Dan Ștefan Chițu a încetat din viață luni, la un spital din București, după o grea suferință. În decembrie 2018 împlinise 74 de ani. A fost o personalitate în lumea sportului, multiplu campion național și balcanic la motocros, apoi campion național la bob, iar pentru performanțele sale sportive a primit titlul de "Cetățean de onoare al municipiului Câmpina" (în 2002) și "Cetățean de onoare al orașului Breaza" (în 2017).
Dan Chițu a început motocrosul de performanță la Clubul Poiana Câmpina, în anul 1962. Doi ani mai târziu a plecat la Steaua București, unde a rămas până în anul 1975. A fost declarat cel mai bun sportiv al României la motocros în anii 1971, 1972 și 1973. În palmaresul său se numără șapte titluri de campion național, cinci titluri de campion balcanic, a câștigat o etapă a Cupei Mondiale, Marele Premiu al Spaniei, la Barcelona, în 1970, precum și Cupa Prietenia, în 1971 și 1973. Apoi, între anii 1982 și 1989, a fost antrenor al lotului național de motocros. După 1975 a început o carieră sportivă în bobul de performanță, ca pilot. A fost campion național la bob două persoane și vicecampion național la bob patru persoane. De asemenea, în 1978 a câștigat Trofeul Carpați, la bob două persoane, alături de Gheorghe Lixandru. După 1991 a preluat echipa de fotbal FC Poiana Câmpina, pe care a patronat-o până în anul 2008.

Cel care îl iubește pe Dumnezeu, îl iubește și pe aproapele său. Așa se spune din bătrâni și sunt oameni care demonstrează acest lucru. Găsim astfel de oameni la Biserica "Sfânta Treime" din Câmpina, impunătorul lăcaș de cult din apropierea Pieței Centrale.

În prima jumătate a secolului trecut, în care Câmpina a cunoscut cea mai mare expansiune, pornind de la cea economică, au apărut foarte multe clădiri, cele mai multe dintre ele păstrându-se până în zilele noastre.

La Catedrala Patriarhală din Capitală are loc pelerinajul la moaștele Sfântului Dimitrie cel Nou - ocrotitorul Bucureștiului și ale Sfântului Ioan Iacob de la Neamț.

În ajunul marii sărbători creștine a Sfântului Mare Mc. Dimitrie, Parohia Provița de Sus, reprezentată de părintele paroh Daniel Rândașu, împreună cu membrii Consiliului Parohial și ai Comitetului Parohial, a oferit daruri bătrânilor de la Conacul Bunicii Câmpina.