La ședința Consiliului Local din 31 octombrie 2019, în cadrul rectificării bugetare s-a aprobat alocarea a 30.000 lei pentru realizarea unui studiu istoric arhitectural și a fișei analitice de inventariere pentru Capela Hernea. Aceste documente vor sta la baza declarării acestui obiectiv monument istoric, ceea ce va putea aduce posibilitatea accesării de fonduri europene pentru reabilitare.
Capela Hernea a fost construită în anul 1886, aici fiind înmormântat Dumitru Hernea, un mare petrolist, proprietarul platoului de sonde Bucea din sudul Câmpinei. În anul 1896, societatea Steaua Română a cumpărat a cumpărat întreaga moșie a boierului Hernea, peste 300 hectare. După naționalizarea din 1948, toate terenurile au intrat în proprietatea statului, iar urmașii lui Dumitru Hernea l-au deshumat, mutându-i rămășițele pământești în cavoul familiei de la Cimitirul Bellu din București. Capela a fost, practic, abandonată.
Capela Hernea este unică în peisajul arhitectonic câmpinean, îmbinând trei stiluri arhitectonice – baroc, neoclasic și rococo, fiind opera unui important arhitect din Viena, după cum a prezentat public, în mai multe rânduri, istoricul Alin Ciupală. Din păcate, de foarte mulți ani, practic dinainte de 1989, capela zace într-o stare de degradare continuă, accentuată odată cu construirea, în imediata ei vecinătate, a unor ziduri de către noul proprietar al fostului ștrand acoperit.
La un moment dat, prin 2008, capela a fost cedată Parohiei ”Sf. Parascheva și Sf. Mc Dimitrie” pentru administrare, perioadă în care preotul paroh Grigore Melnic, actualul protoiereu al Câmpinei, a căutat soluții pentru reabilitarea capelei, însă orice demers a fost sistat după ce s-a realizat un studiu din care reieșea că o reabilitare completă ar costa jumătate de milion de euro. În anul 2015, Capela Hernea a revenit în administrarea Primăriei Câmpina și de foarte multe ori s-a vorbit despre reabilitarea acesteia și includerea ei în circuitul turistic. O reabilitare cu fonduri locale este imposibilă, fondurile europene fiind o soluție viabilă. Însă apare o problemă, Capela Hernea nu este înregistrată ca fiind monument istoric, iar administrația locală câmpineană încearcă acum să rezolve această situație. Astfel că, la ultima ședință a Consiliului Local s-a aprobat alocarea sumei de 30.000 lei pentru întocmirea unui studiu istoric arhitectural și a fișei analitice de inventariere pentru Capela Hernea. Cu alte cuvinte, s-a făcut un prim pas pentru ca această capelă să fie declarată monument istoric.
”În viitorul program de finanțare europeană 2021-2027 va apărea o nouă axă și pentru reabilitarea monumentelor istorice, iar acest studiu ne va ajuta la declararea capelei ca monument istoric, așa cum avem acum un contract semnat pentru reabilitarea Castelului Hasdeu, de asemenea monument istoric”, a spus primarul Horia Tiseanu în plenul Consiliului Local.

Consiliul Județean Prahova a transmis un comunicat privind situația drumului de la Câmpina afectat de alunecările de teren. Prin comunicat, Consiliul Județean încearcă să aducă o serie de clarificări și să precizeze care sunt pașii următori, dar finalul acestei povești pare acum destul de îndepărtat.

După ce s-a decis închiderea totală a Bulevardului Carol I, zona Câmpinița, la ieșirea spre Cornu, din cauza surpării drumului în urma alunecărilor de teren, Primăria Câmpina a precizat, în cursul zilei de miercuri, rutele alternative pentru transportul în comun.

După cum v-am informat seara trecută, Comitetul Local pentru Situații de Urgență, convocat de primarul Irina Nistor, a luat decizia închiderii complete a Bulevardului Carol I la ieșirea din municipiul Câmpina spre Cornu, implicit intrarea în Câmpina dinspre comuna Cornu.

Rolul oricărui Legislativ este acela de a aproba sau respinge un proiect de hotărâre. Consiliul Local Câmpina va avea, însă, pe masă, la ședința ordinară din 29 ianuarie 2026, două proiecte ciudate, cel puțin ca titulatură. Practic, consilierii vor aproba să... nu se facă ceva!