Ca în fiecare an, pe 13 septembrie, la Bănești, se comemorează moartea inginerului și pilotului român Aurel Vlaicu, cel care s-a prăbușit cu avionul inventat chiar de el la marginea comunei Bănești, în temerara încercare - pentru acele vremuri - de a traversa Munții Carpați.
Anul acesta, când s-au împlinit 110 ani de la acel moment dramatic, Primăria comunei Bănești a organizat manifestările de comemorare împreună cu Baza Aeriană de Instruire și Formare a Personalului Aeronautic de la Boboc, județul Buzău, cea care poartă chiar numele lui Aurel Vlaicu și care este condusă de generalul de flotilă aeriană Ovidiu Bălan. Și a fost o întreagă desfășurare de forțe - de la fanfară, la numeroși elevi și cursanți ai acestei școli, de la maiștri militari și ofițeri la invitatul de onoare - generalul locotenent cosmonaut Dumitru Prunariu.
Și autoritățile locale au fost bine reprezentate la acest eveniment - subprefectul Marius Soare, vicepreședintele Consiliului Județean - Dumitru Tudone, consilierul județean Mădălina Lupea, primarul municipiului Câmpina - Alin Moldoveanu, gazda tuturor fiind primarul comunei Bănești, George Stoica. De asemenea, la eveniment a fost prezentă o delegație din comuna natală a lui Aurel Vlaicu, astăzi aparținând din punct de vedere administrativ de localitatea Geoagiu, delegație condusă de primarul Vasile Cărăguț. Cu toții au depus coroane și jerbe de flori.
Un moment extrem de apreciat de public și invitați a fost cel al salutului aerian, mai multe elicoptere și avioane de mici dimenisuni survolând platoul de la marginea comunei Bănești, unde se află monumentul dedicat memoriei lui Aurel Vlaicu.
Evenimentul s-a încheiat cu un scurt program artistic, oferit de copii, cel mai apreciat fiind Tudor Florin Limbean, care a impresionat asistența cu cântecele sale patriotice ardelenești.

Sâmbătă dimineață a început o nouă ediție a „Serbărilor Toamnei”, iar deschiderea a fost prilejul premierii elevilor și sportivilor cu rezultate deosebite.

Ani Bradea este autoarea mai multor volume de poezie, interviuri și critică de artă. Literatura sa a trecut și granițele limbii române: volumul „Poeme din zid” a fost tradus în italiană și germană, iar proiectele sale dedicate românilor din diaspora au ajuns în numeroase orașe europene.

Seratele Culturale Elstar s-au reluat cu un nou sezon, prima carte lansată în această toamnă fiind „Drumul spre sine. Însemnări despre psihanaliză ca mod de a trăi” de Ioana Scoruș, apărută la Editura Humanitas.

În centrul încăperii se află o lampă aprinsă. În jurul ei, așezate în cerc, femeile din Provița de Sus vorbesc despre cusut, despre anii de lucru, despre cooperativă, familie, bani, greutăți și despre felul în care un meșteșug se transmite de la o generație la alta. Unele poartă ii, altele țin în poală pânze cusute. Fotografiile surprind adesea mâinile: împreunate, odihnite una peste alta, ridicate pentru a întări o poveste sau pentru a reface un gest învățat cu zeci de ani în urmă.