Atacurile urșilor în localitățile din zona Câmpinei au determinat o reacție a primarilor. Se cere schimbarea urgentă a legislației

La întâlnirea de la sediul Primăriei Breaza au fost prezenți primarii din mai multe localități - Câmpina, Cornu, Comarnic, Azuga, Adunați, Talea, Telega, viceprimarii sau alți reprezentanți ai administrației locale din Bușteni, Poiana Câmpina, Provița de Jos, Provița de Sus, reprezentanți ai Jandarmeriei, Gărzii de Mediu, Gărzii Forestiere, Autorității Naționale Sanitar-Veterinare, precum și președintele Asociației Naționale a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi - Mugurel Drăgănescu, Parlamentul României fiind reprezentat de senatorul Aurel Oprinoiu, președintele Comisiei de Mediu.
Discuțiile au fost lungi, dar extrem de interesante, după cum puteți urmări în materialul video. Majoritatea reprezentanților administrațiilor locale doresc schimbarea în regim de urgență a legislației pentru a crește gradul de siguranță al omului în fața atacurilor urșilor. Din păcate, în momentul de față, legislația prevede ca reacția autorităților în fața acestor atacuri să vină doar după un apel la 112, urmat de intervenția unei echipe operative din care fac parte jandarmi, ar trebui și un medic veterinar (dar primarii au arătat că nu prea au cu cine încheia contracte pentru astfel de intervenții, mai ales acolo unde aceste atacuri sunt foarte dese), precum și un reprezentant al administratorului fondului cinegetic. De asemenea, reprezentntul Jandarmeriei a precizat că numărul intervențiilor a crescut de la puțin peste 100 în 2017 și 2018, la 300 anul trecut și la 330 în acest an, numai în primele nouă luni. Practic, conform legislației în vigoare, se intervine când sunt semnalate atacuri ale urșilor, iar în unele cazuri este prea târziu pentru victime, din păcate. 
Trebuie intervenit la cauză, nu la efecte. ”Așteptăm să devenim hrană pentru urși?!”
Primarul municipiului Câmpina, Alin Moldoveanu, a cerut reprezentantului Parlamentului ca această instituție să adopte în regim de urgență modificări legislative care să rezolve problema. A fost susținut de primarul comunei Cornu, Cornel Nanu, care a insistat că: ”Trebuie mers la cauză, nu la efecte!” De asemenea, primarul orașului Azuga și viceprimarul orașului Bușteni au dat exemple concrete din lupta pe care o duc aproape zilnic cu pericolul reprezentat de urși. ”În jurul orașului Azuga ar trebui să fie 25 de urși, dar sunt peste 75-80. Așteptăm să devenim hrană pentru urși?! Pentru că asta urmează dacă nu se iau măsuri reale și rapide!”, a spus George Barbu, primarul orașului Azuga.
”Populația de urși a crescut foarte mult, necontrolat, iar relocările sau împușcarea lor după ce atacă nu sunt o soluție”
Mugurel Drăgănescu, președinte al Asociației Naționale a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi, dar și coordonator al asociației din Câmpina, a explicat situația: ”Ordonanța care reglementează în acest moment situația este una reactivă, adică trebuie să așteptăm ca ursul să omoare și apoi să îl împușcăm. Orice ar spune oricine, părerea mea este că populația de urși a crescut foarte mult, necontrolat, iar relocările sau împușcarea lor după ce atacă nu sunt o soluție. De ce nu sunt relocările o soluție? Pentru că este dovedit statistic că ursul se întoarce în câteva zile înapoi. În plus, populația optimă de urși pentru teritoriul României este de 4.140 exemplare, iar România a raportat Uniunii Europene, la nivelul anului 2018, peste 7.200 de urși. Trebuie să recunoaștem că până în anul 2016, anul modificărilor legislative, situația era relativ ținută sub control. Vă dau exemplul asociației de la Câmpina - anual aveam dreptul să împușcăm patru urși. Doi îi împușcam sportiv, pentru trofeee, iar ceilalți doi - în cazuri de genul celor care se întâmplă acum, dar care erau mult mai rare. Relocările nu sunt o soluție, iar eu la Câmpina nu voi semna și nu voi fi niciodată de acord să primim urși din altă parte, pentru că și așa avem destui. Nu sunt o soluție relocările, pentru că am ajuns să avem urși la Botoșani, în nordul Brăilei, la Ploiești, unde să-i mai duci?! Ar fi o soluție doar relocarea în afara țării”.
Oamenii au început să-și facă singuri dreptate!
Primarul comunei Telega, Costel Brezeanu, a atras atenția asupra pericolului ca, în cazul în care reacția autorităților nu este pe măsura așteptării populației, aceasta să înceapă să-și facă singură dreptate. ”Oamenii nu mai așteptă, își pun tot felul de capcane care pot care mari probleme”. ”Da. Mai ales în mediul rural, oamenii au început să-și facă singuri dreptate, ceea ce poate afecta și omul, dar și populația de urși”, a spus și Mugurel Drăgănescu.

Concluzia ar fi că a fost o întâlnire binevenită, necesară, demersul fiind apreciat de toți cei prezenți. Toți participanții au fost de acord să semneze un document comun prin care vor propune Parlamentului României o serie de modificări legislative pentru o mai bună rezolvare a acestei probleme. Adică, să se poată interveni pentru reducerea populației de urși din apropierea localităților, nu doar când aceștia atacă. Rămâne de văzut care va fi decizia Parlamentului și cât de repede va fi ea adoptată.