Preluarea căii ferate de către municipalitatea câmpineană, un subiect intens dezbătut în ultima perioadă

Linia ferată Câmpina - Telega a fost dată în folosință în anul 1883 și a apărut ca o necesitate, după construirea căii ferate București - Brașov, pentru a facilita transportul de marfă - sare de la Telega și lemn de la Valea Doftanei. Apoi, în anii comunismului, dată cu industrializarea Câmpinei, au apărut și ramificații - spre Turnătorie, în mod special. Vreme îndelungată, pe această linie ferată a circulat și un tren de persoane. După 1970 s-a renunțat la circulația trenurilor de călători, rămânând o rută exclusiv comercială, de marfă. Apoi, după 1990 activitatea feroviară s-a restrâns treptat-treptat, iar odată cu încetarea activității Rafinăriei, în 2009, traficul fiind, practic, definitiv închis. Ba mai mult, pe 24 septembrie 2013, CFR a decis sistarea completă a circulației pe această linie, inclusiv închiderea Gării Câmpinița, din cauza problemelor existente la podul de cale ferată de peste râul Prahova și DN1. Astăzi, halta Câmpinița arată ca un loc părăsit, iar pe mai multe tronsoane, mai ales în porțiunea dintre intersecția cu Strada Tg. Mureș și Telega, șina de cale ferată a dispărut, probabil la fier vechi.
Dezbaterea actuală a pornit de la un demers al Primăriei Câmpina, după instalarea noii conduceri, demers urmat de o inițiativă legislativă a senatoarei Laura Moagher, care urmează să intre în dezbaterea Parlamentului. Și de aici, tăvălugul - PSD Câmpina s-a grăbit să se ”lipească” de inițiativa colegei lor de partid, AUR a venit cu o fantezie, iar USR PLUS a avut o poziție chiar ridicolă. Am prezentat pe larg punctele de vedere ale acestor formațiuni politice, la momentul potrivit. Acum, câteva comentarii...

PSD Câmpina a ținut să își asume proiectul colegei lor de partid, chiar dacă aceasta este singura lor legătură cu proiectul respectiv. PSD a avut întotdeauna reprezentanți în Consiliul Local, în ultimii 16 ani, a avut și viceprimar o perioadă, dar abia acum și-a adus brusc aminte de calea ferată, după ce au deschis alții subiectul. AUR a venit cu o fantezie, cu foarte multe necunoscute și care ar presupune costuri uriașe. În plus, repararea podului peste DN1 și ”reînvierea” Băilor Telega sunt lucruri frumoase, dar asupra cărora administrația câmpineană nu are nicio posibilitate să intervină. În fine, punctul de vedere al USR PLUS a fost ridicol, prin faptul că au invocat o lege... abrogată, iar când asta o face chiar un avocat, care este și parlamentar, înseamnă că lucrurile sunt mai grave decât ne putem imagina. PNL nu a avut, cel puțin deocamdată, niciun punct de vedere, dar nici nu ne miră.
S-a discutat intens și pe rețelele de socializare, unii comentatori, mai mult sau mai puțini anonimi, aducând în discuție că o astfel de schimbare de proprietate se poate face doar prin hotărâre a Guvernului. Da, se poate face și printr-un asemenea act, dar și prin lege. Și există numeroase precedente în țară - la Huedin, Dej și chiar în București, la Primăria Sectorului 3. În toate aceste cazuri, există legi prin care s-a făcut transferul de proprietate de la Ministerul Transporturilor către administrațiile locale.
De unde atâta îndârjire asupra subiectului? Este foarte probabil ca mulți dintre jucătorii politici, de pe plan local și chiar de mai sus, să nu vadă cu ochi buni elanul primarului Alin Moldoveanu, temându-se că eventualele reușite ale acestuia, inclusiv aducerea terenului pe care se află calea ferată din Câmpina în proprietatea administrației locale, ar putea însemna succesul și la viitoarele alegeri. 
Ce se poate întâmpla? În mod normal, trecerea prin Parlament a unui astfel de proiect legislativ ar trebui să fie o simplă formalitate, după care să se facă și transferul efectiv de proprietate. Apoi, pe cea mai mare parte a actualei rețele feroviare se pot realiza drumuri asfaltate. Astfel, de la intersecția căii ferate cu Strada B.P. Hasdeu, de-a lungul actualei linii, se poate realiza un drum asfaltat, cu piste de biciclete, cu trotuare, care să facă legătura între această zonă și zona Turnătoriei, ceea ce va duce la descongestionarea traficului existent acum pe Calea Doftanei, dar și pe străzile Bobâlna și Cuza. Mai mult, pentru realizarea de astfel de drumuri sunt axe pentru finanțare din afara bugetului local, astfel că există toate premizele pentru ca un astfel de proiect să fie realizabil. Ceva mai delicată este situația de la intersecția cu Bulevardul Carol I și până la intersecția cu Strada Plevnei, pe deasupra Lacului Curiacul. Pe acest segment, odată cu crearea unei mult visate promenade pe Strada Ion Câmpineanu, se poate realiza un drum pietonal și cu pistă pentru biciclete, existând și posibilitatea unei mai bune amenajări a malului Lacului Curiacul în zona unde acum este calea ferată. Deci, soluții există, sunt viabile și parcă nu ar mai fie nevoie decât de ceea ce clamează aproape toți în campaniile electorale - să lase deoparte orgoliile și să tragă toți la aceeași căruță, cea a binelui comunității.