În aprilie 1861, în vremea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, începea construcția podului de piatră de peste râul Doftana, care asigura legătura dintre Câmpina și Bănești, pe drumul modern la acea vreme dintre capitala București și Brașov, via Valea Prahovei. Vineri, 8 ianuarie 2021, în jurul prânzului, în urma ploilor puternice din ultimele zile și a debitului mare de apă al râului Doftana, podul s-a prăbușit aproape complet.
De altfel, podul nu mai era funcțional din aprilie 2014, când a fost afectat de o viitură puternică în urma căreia stabilitatea sa a fost serios afectată și s-a dărâmat parțial. Autoritățile au luat atunci decizia de a închide traficul de orice fel pe acest pod.
Podul de piatră cioplită a fost construit în perioada 1861-1864 și a rezistat 150 de ani. Oare câte lucrări realizate în România, în ultimii 30 de ani, vor ajunge la o asemenea performanță?! Podul avea nouă arcade și o lungime de aproximativ 152 metri și pe aici s-a desfășurat traficul rutier între București și Brașov până la construirea actualului drum național.
După cum bine știți, din septembrie 2020, între Câmpina și Bănești, la câțiva metri de "podul lui Cuza", a devenit funcțională o punte metalică pentru pietoni și bicicliști, construită în baza unui parteneriat între Consiliul Local Câmpina, Consiliul Local Bănești și Consiliul Județean Prahova. Autoritățile locale și județene au renunțat de ani buni la ideea refacerii și consolidării "podului lui Cuza" dintre Câmpina și Bănești, invocând lipsa de fonduri pentru o asemenea lucrare. Podul a intrat în patrimoniul public al Câmpinei în anul 1874 și NU este clasificat în categoria monumentelor istorice sau de arhitectură, nu este inventariat în lista monumentelor istorice din județul Prahova înscrise în patrimoniul cultural național. Practic, deși noi toți îl consideram monument istoric, podul nu a obținut niciodată, oficial, acest statut.

Proiectul de rectificare a bugetului local de la ședința ordinară a Consiliului Local Câmpina din 24 septembrie a adus o serie de lămuriri la unele probleme curente ale urbei.

A spus acest lucru chiar primarul municipiului Câmpina, Irina Nistor, în plenul ședinței ordinare a Consiliului Local din 24 septembrie 2026.

Un alt semn de întrebare ridicat de consilierul local Rudolf Leica în cadrul discuțiilor pe marginea proiectului de rectificare a bugetului local al municipiului Câmpina, aprobat în ședința din 24 septembrie a Consiliului Local, s-a referit la alocarea sumei de 44.000 lei pentru echipamente de climatizare.

În aceste zile se mai demolează o clădire din Câmpina - fostul sediu al Trezoreriei de pe Calea Doftanei, din apropierea Școlii Gimnaziale Centrale, chiar vis-a-vis de sala de sport de la Colegiul Național "Nicolae Grigorescu".