Povestea Bisericii Sf. Treime (de la târg), din Câmpina

- Social -

Câmpina a fost locul unde s-au ridicat biserici frumoase, dar și cu povești fascinante. Una dintre acestea este biserica de la târg (de la piață, în zilele noastre), cu hramul Sf. Treime.

Biserica Sfânta Treime sau biserica de la târg (de la piață) a fost construită în anul 1828 din zid gros de cărămidă. Pisania scrisă cu litere chirilice spune: „Această Sfântă şi Dumnezeiască Biserică, ce prăznuieşte hramul Sfintei Treimi, este ridicată din temelie cu tot ce se vede împrejur, cu toată cheltuiala dumnealui Căminarul Grigore Bujoreanu şi prin epistasia şi ajutorul dumnealui vistierul Radu Plopeanu, în zilele ruşilor, când se afla măria sa Grigore Ghica Vodă pribeag aici în Câmpina, Leat 1828 iulie 15”.
Prima binefăcătoare este Maria Bujoreanu. Aceasta este fiica stolnicului Constantin Lupoianu, ctitorul bisericii cu hramul Sfântul Gheorghe şi Sfântul Dimitrie din Câmpina, unde a şi fost îngropat, biserică ce poartă astăzi hramul Adormirea Maicii Domnului. Prin testamentul lăsat, Maria Bujoreanu a dispus refacerea acestei biserici sub oblăduirea Sfintei Mănăstiri Cernica, mai concret a stareţului ei, Sfântul Calinic, care o îmbunătăţeşte considerabil.
Cărturari ai mănăstirii Cernica poposesc la biserica Sfânta Treime şi în chiliile ce s-au construit aici sunt pregătiţi tineri pentru cancelarii, adică pentru administraţie. Ei învăţau limba greacă, deoarece Ţara Românească se afla sub zodia domniilor fanariote, dar şi chirilica, pentru că la acea vreme cărţile de cult erau tipărite în slavonă.
Cât despre forma bisericii, aceasta avea o turlă la intrare unde erau şi clopotele şi una mare deasupra absidelor. Odată cu aceasta s-a mai zidit şi o clopotniţă cu turn şi trecere pe sub ea, cu două camere într-o parte şi alta, iar în partea de nord s-a construit un cămin pentru bătrâni, care a funcţionat până în anul 1903 când, în locul lui, s-a deschis o şcoală primară, modificându-se camerele interioare.
„Această Sfântă biserică la 1885 aprilie 14 a ars şi cu stăruinţa preotului Nicolae Popescu s-a refăcut şi sfinţit la 1888 dec.18 şi s-a zugrăvit tot prin stăruinţa sa la 1896” . Incendiul nefast s-a întâmplat în preajma Sfintelor Paşti din 1885 şi a distrus mare parte din Sfântul lăcaş, fiind totuşi salvate cărţi şi obiecte de patrimoniu donate chiar de primii ctitori, printre care şi uşile diaconeşti de la catapeteasmă, pictate în ulei cu chipurile Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil. Cu stăruinţa acestui preot, biserica este refăcută pe cheltuiala şi din râvna enoriaşilor, îngroşându-i-se zidurile, astupându-se vechile ferestre şi deschizând altele noi. Din altă consemnare aflăm şi data târnosirii ei: „Această Sfântă biserică a ars la 14 apr. 1885 şi la 1888 s-a terminat şi s-a târnosit de protoiereul judeţului Mihail Pârvulescu”
În 1911, Biserica fiind – potrivit legislaţiei rămase de la Cuza – sub tutela administrativă a Ministerului Educaţiei şi Cultelor, iar lipsa şcolilor în Câmpina fiind o reală problemă, s-a aprobat tacit ca în clădirile ei din partea nordică, unde funcţionase un azil, să fie organizată o şcoală până ce se va construi o nouă clădire în acest sens (actualul Colegiu Naţional Nicolae Grigorescu). Prin râvna enoriaşilor, biserica este pictată în perioada l914-1916 de pictorii Toma Vintilescu şi Gheorghe Vintilescu, împreună cu ucenicul lor, tânărul Enache Năstase din Băneşti, care va lucra şi la restaurarea picturii în anul 1951.
Cutremurele de la începutul secolului şi cel din 1940 au avariat grav biserica, astfel încât Comisia de arhitecţi constituită de primărie a propus demolarea ei, interzicând intrarea credincioşilor în lăcaş, din cauza pericolului prăbuşirii acestuia. De la această dată, slujba se desfăşoară în paraclisul şcolii (ulterior sala de sport, până în 2004, de la Colegiul Naţional Nicolae Grigorescu).
Vrednicul preot Ioan Chirică restaurează pictura din 1914 şi se ocupă de consolidarea bisericii, căci bolţile erau căzute, absidele şubrede şi tencuielile căzute. Se fac subzidiri şi se refac bolţile. Abia reparată, bombardamentele aeriene din 1944 ce aveau drept ţintă rafinăria din apropiere distrug turla şi tabla de pe acoperiş. Bombele cad şi pe casa parohială, trecând prin pereţii sufrageriei şi ieşind pe coridorul de sub clopotniţă însă fără a exploda. Totuşi detunăturile bombelor din apropiere au contribuit la slăbirea rezistenţei bisericii deja afectate.
În 1977 la 4 martie cutremurul va afecta din nou biserica şi clopotniţa, astfel că în perioada 1978-1985 se va consolida clopotniţa şi se vor reface tencuielile şi pictura afectată de cutremur, pentru ca apoi, cutremurele din 1986 şi 1989 să afecteze din nou pictura şi mai ales turla din paiantă din cauza mişcărilor seismice de forfecare.
Din punct de vedere tehnic, de-a lungul anilor, biserica a trebuit să suporte diverse intervenţii. Pentru aceste motive, în anul 1995, Consiliul şi Adunarea parohială a dispus să se refacă întreaga biserică pe etape. În 1997 biserica primeşte vizita Fericitului Patriarh Teoctist care şi-a exprimat bucuria faţă de lucrările începute. Prin extinderea pridvorului, lucrare terminată în 2004, s-a schimbat radical aspectul bisericii din centrul municipiului Câmpina, redeschizându-se accesul pe uşa principală.
În prezent, biserica este slujită de preoții Gheorghe Mantu și Răzvan Topală, care derulează o serie de activităţi social-filantropice. Parohia are în grijă 50 de familii cu probleme sociale şi cu handicap cărora le acordă lunar pachete cu alimente şi ajutoare financiare. La marile sărbători sunt organizate agape pentru cei nevoiaşi. Se acordă periodic ajutoare pentru penitenciarul de femei de la Târgşorul Nou şi pentru cei sinistraţi, iar lunar, parohia ajută financiar parohia Izvorul din comua Proviţa de Sus.

Citește cele mai noi știri locale publicate pe CâmpinaTV.ro! Te invităm să devii membru al grupului nostru de Facebook - CâmpinaTV și grupului de Whatsapp (mesaj la 0733.388.425).
Fii parte a comunității CâmpinaTV.ro!