Jandarmii prahoveni au avut mai multe intervenții, în ultimele zile, la solicitarea unor locuitori sau turiști, pentru îndepărtarea urșilor din preajma unor gospodării ori din zona unor trasee turistice. Numai în acest week-end s-au efectuat nouă astfel de intervenții, urșii fiind alungați cu semnalele acustice și luminoase de la autospecialele Jandarmeriei. Iar astfel de cazuri nu s-au înregistrat doar în stațiunile montane, unde se întâmplă frecvent ca urșii să coboare în căutare de mâncare, ci și la Breaza, la Șotrile, Telega și Valea Doftanei.
Potrivit Inspectoratului Județean de Jandarmerie Prahova, cea mai dificilă intervenție a fost sâmbătă seara, în jurul orei 21.30, pentru recuperarea a două persoane care se aflau pe traseul montan Bușteni-Cascada Urlătoarea și care s-au speriat de apariția unui urs și au sunat la 112. Din fericire, nimeni nu a fost rănit, iar cei doi turiști au fost aduși fără probleme în Bușteni de jandarmii montani de la Detașamentul Sinaia. Jandarmii atrag atenția turiștilor care merg în drumeții să evite să rămână pe trasee după lăsarea întunericului, pentru că atunci își fac apariția urșii, în căutare de hrană.
În ultimii ani, a devenit o obișnuință ca urșii să fie văzuți prin localitățile montane, ajungând să fie denumiți urși-gunoieri sau urși de oraș. O situație cu care România a ajuns "vedetă" la CNN ori BBC și care, să recunoaștem, nu ne face cinste. Să mergi în vacanță și să dai nas în nas cu ursul pe străzile unei stațiuni, nu e tocmai o experiență plăcută. În cazul celorlalte localități menționate, urșii creează panică printre localnici, care se tem pentru animalele din gospodărie, dar și pentru viața lor.
Cum s-a ajuns la această situație? Principalele cauze sunt schimbările climaterice și mai ales intervenția omului în habitatul natural al urșilor. Urșii nu mai găsesc mâncare în pădure, iar în unele zone nu mai găsesc nici... pădurea. În munte, ursul ar avea, în mod normal, destule surse de hrană, dar defrișările masive din ultimii ani au distrus cadrul natural al animalului. Și este cunoscut faptul că ursul are nevoie de un areal mare de unde să-și procure hrana. În plus, urșii s-au înmulțit, iar habitatul lor natural s-a redus, astfel că animalele caută mâncare oriunde e posibil. În alte județe ale țării, urșii au făcut ravagii în gospodăriile oamenilor și sunt localități unde, de teama urșilor, oamenii nu mai ies din casă după ce se înserează. Un lucru este cert, viața omului este mai importantă, trebuie să fie mai importantă decât viața ursului!
Care sunt soluțiile pentru rezolvarea acestei probleme ce pare a deveni tot mai gravă? Pădurea nu crește la loc peste noapte, hrana nu este suficientă, țintele urșilor sunt acum tomberoanele de gunoi sau animalele din gospodării. Deci, ce facem?
Săptămâna trecută, Ministerul Mediului a lansat în dezbatere publică un act normativ care prevede uciderea a 140 de urși și 94 de lupi pe teritoriul României, "în interesul sănătății și securității populației și în scopul prevenirii unor daune importante". Deci uciderea animalelor ar fi o soluție, în opinia guvernanților. Soluții neletale? S-a vorbit destulă vreme de garduri electrificate în unele zone, câini specializați, tomberoane anti-urs, dar nu s-a făcut nimic. Nici măcar un recensământ al populației de urși din România, să se știe câți sunt, unde, să se poată face un plan de relocare. În condițiile în care urșii s-au înmulțit considerabil în ultimii ani, stabilirea unor cote de ucidere va rezolva situația? Probabil că nu, deci problema ar trebui gândită serios și rezolvată într-un timp cât mai scurt, pentru că deja pare scăpată de sub control.
(Foto cu caracter ilustrativ, sursă Adevărul)

Statler și Waldorf - „moșii” de la balcon - erau personajele din Muppets care distrau spectatorii și iritau celelalte „păpuși”.

Înainte de 1989, Câmpina - prin Satul de vacanță Voila - era o destinație de top pentru taberele școlare. De mulți ani, odată cu desființarea Satului de vacanță, Câmpina nu a mai figurat pe lista taberelor școlare. Dar revine treptat, grație unui parteneriat între două grădinițe.

Două documente stabilesc, pentru prima dată la nivel național, un cadru unitar prin care specialiștii pot identifica din timp indicatorii de risc ai traficului de minori și pot interveni înainte ca exploatarea și traficul de copii să se producă. Una dintre instrucțiuni se adresează serviciilor rezidențiale pentru copii, iar cealaltă vizează detectarea proactivă în comunitate, cu accent pe copiii din mediul rural și pe cei aflați în situații de vulnerabilitate.

Ministerul de Intere a transmis un mesaj pe rețelele de socializare prin care atenționează că au fost reluate tentativele de fraude on-line prin metoda „mesajul de la poliție sau de la ghișeul.ro”!