Antrenorul Marius Pălăncianu, printre... Amintiri dragi de Crăciun

- Social -

Luna decembrie, sărbători, brad, cadouri. Dar decembrie este și luna amintirilor frumoase din copilărie, adolescență, din orice perioadă a vieții. Luna amintirilor de neprețuit.

De aceea, am lansat această provocare unor persoane dragi din Câmpina, din domenii diferite, să ne povestească despre o amintire de Crăciun și un dar de suflet primit de sărbători. Astăzi, Marius Pălăncianu, antrenor de fotbal, dar și baterist în cadrul unei formații muzicale.
"Sunt multe amintiri legate de Crăciun, cea mai importantă sărbătoare a creștinătății. Am multe amintiri din copilărie, dar și acum, pe măsura trecerii anilor... Mi-aș permite să vă povestesc o întâmplare, poate inedită, de prin 2006-2007, atunci când cântam pe un vas de croazieră. Ne-a prins perioada sărbătorilor în... Caraibe, iar pentru noi, obișnuiți cu zăpadă, cu ger, bine înfofoliți, să petrecem Crăciunul sub palmieri, la plajă, în căldură, a fost ceva cu totul și cu totul inedit. Parcă nici nu am simțit că a fost Crăciunul, dar am avut noroc că eram mai mulți români și ne-am simțit bine. Apoi, în seara de Revelion, noi eram obișnuiți să cântăm până dimineața, cum este la noi... De unde, la miezul nopții au ciocnit o cupă de șampanie, iar pe la ora 1.00 nu mai era nimeni, în ciuda eforturilor noastre... muzicale. Chiar ne făceam griji că am greșit noi cu ceva. Ni s-a explicat că ei așa petrec Revelionul. Așa că, ad-hoc, noi românii am pus-o de-o petrecere tradițională românească și am cântat până dimineață și ne-am simțit extraordinar de bine, fără să deranjăm pe nimeni.
Cadoul cel mai apropiat de suflet și care m-a emoționat profund l-am primit de la bunica mea. Aveam vreo 10 ani, începusem fotbalul, iar pe vremea aceea nu se prea găsea echipament sportiv, mai ales specific pentru portari, știindu-se că am jucat fotbal pe acest post. Ei bine, nu știu cum a făcut bunica mea și de Crăciun am primit o pereche de mănuși de portar. A fost prima mea emoție puternică pe care am trăit-o și nu o voi uita niciodată! Și acum, după atâția ani, când vă povestesc, mă cuprind emoțiile și aproape că îmi dau lacrimile.
Vă mulțumesc pentru oportunitatea pe care mi-ați dat-o și îmi permit să urez tuturor câmpinenilor sănătate, noroc și să ne fie bine unul cu altul, atât în familie, cât și în cadrul micii noastre comunități!"