Acestea sunt soluțiile oferite de Guvern administrațiilor locale care se descurcă din ce în ce mai greu cu banii. Majorarea considerabilă a salariilor din administrația publică și reducerea impozitului pe venit de la 16% la 10% au dus la secătuirea bugetelor locale, la imposibilitatea realizării de investiții. Bugetele locale se duc pe cheltuieli de personal și cheltuieli de funcționare, pe rate și dobânzi la creditele accesate, iar pentru dezvoltare nu mai rămâne aproape nimic. Câmpina este un foarte bun exemplu în acest sens, dar nu este un caz unic, foarte multe primării sunt în aceeași situație, unele chiar în situații mai grave, aproape de faliment.
Guvernul României a aprobat joi, 1 martie, o ordonanță de urgență prin care le oferă primăriilor soluția împrumutului la Trezoreria Statului. Le pune la dispoziție o sumă totală de 500 milioane lei din fondul de privatizare și le invită să acceseze acești bani în perioada 2018-2019, pe o durată de până la 20 de ani, pentru asigurarea finanțării proiectelor de infrastructură din sănătate, educație, apă și canalizare, salubrizare, energie termică și energie electrică, transport, cultură, locuințe, tineret și sport. Practic, administrațiile locale trebuie să depună o serie de documente la Comisia de autorizare a împrumuturilor locale (termen limită 29 noiembrie 2018), iar în 2019 primesc banii. Rambursarea se efectuează în tranșe trimestriale egale, începând cu trimestrul următor efectuării tragerii, din banii de la bugetul local, normal, adică din banii contribuabililor. În cazul în care o administrație locală va avea restanțe la plata ratelor, Direcția de Finanțe va sista plata cotelor defalcate din impozitul pe venit și alte sume defalcate de la bugetul de stat pentru echilibrarea bugetelor locale. În actul normativ nu există, însă, nicio precizare sau condiționare privind gradul de îndatorare al localității respective, adică existența și valoarea altor credite bancare accesate de administrația locală respectivă.
Aceeași ordonanță mai prevede posibilitatea schimbării destinației excedentului bugetar. Dacă până acum excedentul bugetar putea fi folosit în anul următor doar pentru investiții, de acum înainte primăriile vor putea folosi banii din excedent și pentru plata salariilor, pentru plata corecțiilor financiare aferente proiectelor europene, pentru plata arieratelor și sentințelor civile definitive sau pentru rambursarea împrumuturilor contractate.
Un lucru important trebuie subliniat în legătură cu această ordonanță de urgență. Acela că Guvernul recunoaște explicit că bugetul de stat și fondurile externe nerambursabile nu mai pot acoperi necesarul de finanțare al administrațiilor publice locale. Că există pericolul ca unele proiecte de investiții cu finanțare europeană să nu mai poată fi continuate de vreme ce primăriile nu mai au bani pentru a asigura partea de cofinanțare locală. Iar în aceste condiții, apare riscul declanșării procedurii de infringement de către Comisia Europeană, pentru că au fost asumate termene de conformare.
(Foto - Mediafax)
Câmpina plătește în 2018 aproape 900.000 euro rate și dobânzi la împrumuturile bancare

Consiliul Județean Prahova a transmis un comunicat privind situația drumului de la Câmpina afectat de alunecările de teren. Prin comunicat, Consiliul Județean încearcă să aducă o serie de clarificări și să precizeze care sunt pașii următori, dar finalul acestei povești pare acum destul de îndepărtat.

După ce s-a decis închiderea totală a Bulevardului Carol I, zona Câmpinița, la ieșirea spre Cornu, din cauza surpării drumului în urma alunecărilor de teren, Primăria Câmpina a precizat, în cursul zilei de miercuri, rutele alternative pentru transportul în comun.

După cum v-am informat seara trecută, Comitetul Local pentru Situații de Urgență, convocat de primarul Irina Nistor, a luat decizia închiderii complete a Bulevardului Carol I la ieșirea din municipiul Câmpina spre Cornu, implicit intrarea în Câmpina dinspre comuna Cornu.

Rolul oricărui Legislativ este acela de a aproba sau respinge un proiect de hotărâre. Consiliul Local Câmpina va avea, însă, pe masă, la ședința ordinară din 29 ianuarie 2026, două proiecte ciudate, cel puțin ca titulatură. Practic, consilierii vor aproba să... nu se facă ceva!