La Editura Militară a văzut lumina tiparului o carte foarte interesantă - "Câmpina și câmpinenii în război (1941-1945)", scrisă de col. (r) Marian Dulă, președintele Asociației "Cultul Eroilor" - Filiala Câmpina.
Este o evocare detaliată a contribuției orașului și oamenilor săi la eforturile României din anii celui de-al doilea război mondial. Este, dacă vreți, un omagiu adus tuturor câmpinenilor, militari şi civili, care au plătit preţul suprem în anii celui mai mare conflict armat al omenirii. Vă prezentăm un fragment din această carte a cărei documentare, după cum recunoaște autorul, nu a fost deloc ușoară, deoarece: "Sursele de informare sunt, din păcate, puține și incomplete. Multe dintre documente prezintă date contradictorii, înscrisurile oficiale nu prezintă integralitatea persoanelor decedate în timpul și din cauza războiului, iar martorii oculari, care mai sunt în viață, erau prea tineri pentru a reține și apoi repovesti cu exactitate faptele care ne interesează".
“În timpul războiului, populația de sex bărbătesc din Câmpina era angajată în industria petrolieră: extracție, prelucrare petrol, întreținere instalații petroliere. Cu toate acestea, mulți bărbați au participat la acțiunile militare, atât pe front (în est și vest), cât și la paza și apărarea rafinăriei și instalațiilor de prelucrare a petrolului. Alături de câmpineni existau și bărbați din toate regiunile țării, care au încadrat unitățile militare aflate în dispozitiv la Câmpina. Numai în anul 1942 erau 364 de concentrați plecați pe front. Pe toată perioada războiului, din rândul militarilor au fost un număr de 152 de victime, dacă luăm în calcul toate sursele de informare. Au fost victime și de partea americană, care a pierdut 23 de membri ai echipajelor bombardierelor, dar și de partea germană după întoarcerea armelor, când au pierit trei militari. Pe timpul trecerii prin Câmpina, armata sovietică a pierdut un singur militar.
Populația civilă a fost victima multelor bombardamente anglo-americane asupra Câmpinei, în general, și Rafinăriei „Steaua Română”, în special. Câmpina a avut multe pierderi din populația civilă în timpul bombardamentelor. Au pierit lucrători de la rafinărie, funcționari publici, medicul orașului și locuitori surprinși în casele lor sau pe stradă. În total, un număr de 38 de victime dintr-o populație de aproape 17.000 de locuitori. (...) Urmele lăsate de război s-au estompat, cu excepția câtorva locuri ale amplasamentelor bateriilor de Artilerie Antiaeriană. De la bombardamente se mai văd urmele lăsate de unele schije ale bombelor explodate lângă rezervoarele rafinăriei. Dureros este că nu s-a ridicat, de către niciuna dintre generațiile de după război, un monument al victimelor celei mai mari conflagrații mondiale, nici pentru civilii jertfiți la bombardamente, nici pentru militarii căzuți pe front.” - fragment din cartea “Câmpina și câmpinenii în război (1941-1945)", scrisă de col. (r) Marian Dulă.
Lansarea volumului va avea loc vineri, 20 septembrie 2024, la Librăria Elstar.

Ziua Națională a României, 1 Decembrie 2025, care ar fi trebuit să fie un motiv de bucurie și sărbătoare, a fost umbrită la Câmpina de criza apei.

Seratele Culturale Elstar au loc de obicei în cadrul primitor și cald al Librăriei Elstar, dar organizarea ediției de sâmbătă la Casa Tineretului a fost o idee foarte bună, în condițiile în care foaierul acestei instituții este pregătit festiv pentru sărbătorile de iarnă.

Muzeul Memorial "Nicolae Grigorescu" din Câmpina va găzdui, de la 1 Decembrie 2025, expoziția de pictură a artistului plastic Maria Jardă. Sunt lucrări cu teme tradiționale românești, o superbă pată de culoare într-o perioadă destul de complicată pentru noi toți. Hrană pentru suflet.

Ediția de vineri a Seratelor Culturale Elstar a adus în fața publicului câmpinean un autor remarcabil - Georgiana Țăranu, care și-a lansat volumul ”Nicolae Iorga și seducția fascismului italian”.