La Editura Militară a văzut lumina tiparului o carte foarte interesantă - "Câmpina și câmpinenii în război (1941-1945)", scrisă de col. (r) Marian Dulă, președintele Asociației "Cultul Eroilor" - Filiala Câmpina.
Este o evocare detaliată a contribuției orașului și oamenilor săi la eforturile României din anii celui de-al doilea război mondial. Este, dacă vreți, un omagiu adus tuturor câmpinenilor, militari şi civili, care au plătit preţul suprem în anii celui mai mare conflict armat al omenirii. Vă prezentăm un fragment din această carte a cărei documentare, după cum recunoaște autorul, nu a fost deloc ușoară, deoarece: "Sursele de informare sunt, din păcate, puține și incomplete. Multe dintre documente prezintă date contradictorii, înscrisurile oficiale nu prezintă integralitatea persoanelor decedate în timpul și din cauza războiului, iar martorii oculari, care mai sunt în viață, erau prea tineri pentru a reține și apoi repovesti cu exactitate faptele care ne interesează".
“În timpul războiului, populația de sex bărbătesc din Câmpina era angajată în industria petrolieră: extracție, prelucrare petrol, întreținere instalații petroliere. Cu toate acestea, mulți bărbați au participat la acțiunile militare, atât pe front (în est și vest), cât și la paza și apărarea rafinăriei și instalațiilor de prelucrare a petrolului. Alături de câmpineni existau și bărbați din toate regiunile țării, care au încadrat unitățile militare aflate în dispozitiv la Câmpina. Numai în anul 1942 erau 364 de concentrați plecați pe front. Pe toată perioada războiului, din rândul militarilor au fost un număr de 152 de victime, dacă luăm în calcul toate sursele de informare. Au fost victime și de partea americană, care a pierdut 23 de membri ai echipajelor bombardierelor, dar și de partea germană după întoarcerea armelor, când au pierit trei militari. Pe timpul trecerii prin Câmpina, armata sovietică a pierdut un singur militar.
Populația civilă a fost victima multelor bombardamente anglo-americane asupra Câmpinei, în general, și Rafinăriei „Steaua Română”, în special. Câmpina a avut multe pierderi din populația civilă în timpul bombardamentelor. Au pierit lucrători de la rafinărie, funcționari publici, medicul orașului și locuitori surprinși în casele lor sau pe stradă. În total, un număr de 38 de victime dintr-o populație de aproape 17.000 de locuitori. (...) Urmele lăsate de război s-au estompat, cu excepția câtorva locuri ale amplasamentelor bateriilor de Artilerie Antiaeriană. De la bombardamente se mai văd urmele lăsate de unele schije ale bombelor explodate lângă rezervoarele rafinăriei. Dureros este că nu s-a ridicat, de către niciuna dintre generațiile de după război, un monument al victimelor celei mai mari conflagrații mondiale, nici pentru civilii jertfiți la bombardamente, nici pentru militarii căzuți pe front.” - fragment din cartea “Câmpina și câmpinenii în război (1941-1945)", scrisă de col. (r) Marian Dulă.
Lansarea volumului va avea loc vineri, 20 septembrie 2024, la Librăria Elstar.

Într-o librărie plină de iubitori ai cărții, la ediția de vineri, 26 iunie, a Seratelor Culturale Elstar, publicul a avut ocazia să descopere un nou volum - „Efecte secundare”, de Lidia Molla. În plus, oamenii s-au bucurat de un dialog autentic despre literatură, emoție și puterea poveștilor.

Emoții foarte mari și o aglomerație de nedescris, totul pe o căldură insuportabilă - cam acestea ar fi auspiciile sub care s-a desfășurat vineri, 26 iunie, ceremonia de absolvire a promoției iunie 2026 a Școlii de Agenți de Poliție „Vasile Lascăr” Câmpina.

Sub un soare puternic, câteva zeci de oameni au marcat Ziua Tricolorului, sărbătoarea unuia dintre cele mai puternice simboluri românești.

"Noi. Moromeții" este spectacolul care a încununat manifestările dedicate Zilei Universale a Iei și sărbătorii Sânzienelor, la Câmpina. Atelierul Actorului a adus pe scenă parte din ADN-ul românesc. Pentru că el, Ilie Moromete, cu toată familia lui, cu satul lui, cu poiana lui, cu prietenii și vecinii, el, Moromete, e parte din noi...