Astăzi, în Ajunul Praznicului Intrării Domnului în Ierusalim, peste 1.000 de credincioși din Câmpina și împrejurimi au participat la Pelerinajul de Florii, un eveniment frumos care, iată, a intrat în tradiția locului. Procesiunea a început la Biserica "Sf. Dimitrie și Sf. Parascheva" (fosta bisericuță de lemn) și s-a încheiat la Biserica "Sfânta Treime" de pe Strada Mihai Eminescu.
La Biserica "Sf. Dimitrie și Sf. Parascheva" s-a săvârșit slujba Vecerniei și s-a rostit rugăciunea pentru binecuvâtarea stâlparilor, iar apoi alaiul procesional a pornit prin centrul Câmpinei spre Biserica "Sfânta Treime". La Pelerinajul de Florii au participat preoți din toată Protoieria Câmpina, în frunte cu părintele protopop Grigore Melnic. La Biserica "Sfânta Treime" (de la piață), a fost rostită ectenia de mulțumire, părintele Vicențiu Ieșeanu a spus rugăciunea de sfințire a icoanelor, iar părintele protoiereu Grigore Melnic a adresat un cuvânt de mulțumire mulțimii care și-a mărturisit astăzi credința prin pelerinaj.
Procesiunea de Florii este o reînviere a tradiției bisericești din secolele III-IV. Pelerinajul începe după Vecernia din Sâmbăta lui Lazăr și vestește sărbătoarea intrării triumfale în Ierusalim a Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Această procesiune arată de fapt legătura dintre Sâmbăta Învierii lui Lazăr și Sâmbăta Mare a coborârii Domnului în mormânt, culminând cu Duminica Învierii Mântuitorului.

Sâmbătă, în prima zi a Festivalului „Serbările Toamnei” de la Câmpina, după festivitatea de premiere a elevilor și sportivilor, a fost momentul unor copii frumoși și talentați să urce pe scenă.

Dincolo de momentele oficiale și momentele artistice, „Serbările Toamnei” au însemnat și un adevărat târg, unde puteai găsi de la diverse mâncăruri, până la obiecte de artizanat, bijuterii, dar și un stand al... Jandarmeriei.

Sâmbătă dimineață a început o nouă ediție a „Serbărilor Toamnei”, iar deschiderea a fost prilejul premierii elevilor și sportivilor cu rezultate deosebite.

Ani Bradea este autoarea mai multor volume de poezie, interviuri și critică de artă. Literatura sa a trecut și granițele limbii române: volumul „Poeme din zid” a fost tradus în italiană și germană, iar proiectele sale dedicate românilor din diaspora au ajuns în numeroase orașe europene.