Cu o zi înainte de 24 Ianuarie, la Colegiul Național ”Nicolae Grigorescu” Câmpina a fost sărbătorită Ziua Unirii Principatelor Române. Au fost momente plăcute, dar și emoționante, la care au fost prezenți elevi din toate ciclurile de învățământ din această instituție - primar, gimnazial și liceal.
După intonarea Imnului Național al României, profesorul Cristian Bunea a ținut o adevărată lecție depsre semnificația zilei de 24 Ianuarie - în 1859, alegerea lui Cuza ca domn și al Țării Românești; în anul 1862, încheierea Micii Unirii prin statuarea unui singur domn, a unui singur Guvern și a unui singur Parlament și mutarea capitalei oficiale la București; în anul 1918 - a fost data la care Sfatul Țării de la Chișinău a proclamat independența Moldovei, după câteva luni, pe 27 martie, proclamând unirea Basarabiei cu România.
De asemenea, profesorul Cristian Bunea a vorbit și despre o vizită a domnitorului Cuza la Câmpina pentru a vedea stadiul reformei agrare din 1864, vizită în urma căreia a fost ridicată o cruce existentă și astăzi, la intersecția Străzii Ecaterina Teodoroiu cu Calea Doftanei.
După lecția de istorie au urmat momente artistice susținute de elevi din ciclul primar, pregătiți de profesor învățământ primar Drusia Neașcu, elevi din ciclul gimnazial, pregătiți de profesor Cătălin Luca, iar la final, cu toții, elevi și cadre didactice, deopotrivă, s-au prins în Hora Unirii.

Sâmbătă, în prima zi a Festivalului „Serbările Toamnei” de la Câmpina, după festivitatea de premiere a elevilor și sportivilor, au urmat momentele atistice oferite de copii frumoși și talentați .

Dincolo de momentele oficiale și momentele artistice, „Serbările Toamnei” au însemnat și un adevărat târg unde puteai găsi de la diverse mâncăruri, până la obiecte de artizanat, bijuterii, dar și un stand al... Jandarmeriei.

Sâmbătă dimineață a început o nouă ediție a „Serbărilor Toamnei”, iar deschiderea festivalului a fost prilejul premierii elevilor și sportivilor cu rezultate deosebite.

Ani Bradea este autoarea mai multor volume de poezie, interviuri și critică de artă. Literatura sa a trecut și granițele limbii române: volumul „Poeme din zid” a fost tradus în italiană și germană, iar proiectele sale dedicate românilor din diaspora au ajuns în numeroase orașe europene.