Publicitate
Câmpina, România 100. Hanul Palamida de ieri, blocul de la "linie" de azi
Social (Categoria articolului)
Una dintre ultimele clădiri demolate înainte de 1989 a fost Hanul Palamida, clădirea acea stil bloc, lungă, unică în peisajul arhitectural câmpinean al vremii, situată pe Strada Goleşti, între străzile Hasdeu (fostă Lenin) şi Carol I (fosta 23 August). Clădirea a fost demolată cu puţin timp înainte de sfârşitul anului 1989 şi chiar în toamna aceluiaşi an societatea Neptun a început construcţia unui bloc, finalizat după Revoluţie.
Aceste lucruri se mai ştiu. Ceea ce ştie mai puţină lume este că hanul i-a aparţinut lui Palamida, cel a cărui familie deţinea şi o sifonărie, în apropiere de malul Lacului Bisericii, acolo unde mai ales copii, dar şi adulţii beau cu plăcere sirop de zmeură preparat chiar de soţia lui Palamida, de origine albaneză. Clădirea hanului nu se ştie cu exactitate de când datează. cert este că la începutul secolului al XX-lea şi chiar după primul război mondial aici funcţiona un han. Mai aproape de sfârşitul perioadei interbelice, hanul coabita cu un... bordel celebru în perioada respectivă în Câmpina şi nu numai. După cel de-al doilea război mondial şi după naţionalizare, imobilul a fost transformat în bloc de locuinţe sociale, ceea ce a rămas până la demolare.
De asemenea, poate mai puţină lume ştie că proprietarul acestui han a fost tatăl lui Lucian (Lulu) Palamida, cel care avea să se remarce pentru activitatea de dizidenţă, fiind chiar şi deţinut politic pentru o vreme, ultimul deţinut politic din Câmpina. Acesta a făcut şase ani de temniţă la Aiud, în perioada regimului Ceauşescu, după ce a plasat trei scrisori în maşinile unor turişti străini în România, scrisori de protest la adresa regimului comunist şi care erau adresate postului de radio Europa Liberă. Procesul lui Lucian Palamida a avut loc în sala Casei de Cultură, plină de activişti, securişti sau colegi de muncă. Lucian Palamida a fost consilier local după 1989 pe listele Partidului Social Democrat, condus de Sergiu Cunescu, în primul Consiliu Local post-revoluţionar. S-a stins din viaţă în toamna anului 2010.
"Câmpina, România 100" este o rubrică pe care o dedicăm tuturor câmpinenilor, în Anul Centenarului Marii Uniri. Timp de 100 de zile vă vom prezenta câte o fotografie din Câmpina de altădată și același loc așa cum arată el astăzi.
Citiţi şi Câmpina, România 100. Băcănia "La cocoş" de ieri, Parcul "Regele Mihai I" de azi
Câmpina, România 100. Zona centrală, Bulevardul Carol I, în zi de sărbătoare, ieri şi azi
Câmpina, România 100. Lacul Curiacul, ieri și astăzi
Comentarii
- 21.09.2018 22:25 Pe Muscel inca traieste o fiica a lui Tanase Palamida. Dansa spune ca nu a fost niciodata bordel in acel imobil, cel putin nu oficial. Ce faceau clientii hanului/hotelului prin camere, era problema lor privata. Lucrurile dupa cum bine stiu unii dintre noi, nu sunt diferite nici cu unele hoteluri de azi...
Social
Elevii unei clase de la Liceul Energetic din Câmpina au scris și lansat o carte despre relația cu părinții
Biblioteca Liceului Tehnologic Energetic din Câmpina a fost, zilele trecute, gazda unei lansări de carte. O carte scrisă chiar de elevii liceului. Elevii clasei a XII-a T (dirigintă Denisa Stoicescu) au finalizat un proiect deosebit, care a durat șase luni: scrierea și lansarea cărții "De vorbă cu părinții mei - mic tratat de educație și familie".
Cei patru foști angajați ai Institutului din Câmpina, premiați cu "Medalia Centenarului", invitați să viziteze fostul lor loc de muncă
Conducerea Institutului de Cercetări și Proiectări Tehnologice Câmpina, din cadrul OMV Petrom, i-a invitat pe cei patru foști angajați, premiați de administrația locală cu ocazia Zilei Naționale a României cu "Medalia Centenarului", să viziteze instituția în care au lucrat mulți ani și pe care au reprezentat-o întotdeauna cu cinste.
Alte stiri recente
Primarul Câmpinei vrea un nou împrumut bancar, în valoare de 25 milioane lei, pentru investiții
Pe ordinea de zi a ședinței de marți, 18 decembrie 2018, a Consiliului Local Câmpina se află un proiect de hotărâre, inițiat de primarul Horia Tiseanu, care prevede aprobarea unei finanțări rambursabile interne, adică a unui credit bancar în valoare de 25 milioane lei, cu o maturitate de zece ani, din care trei ani perioadă de grație și șapte ani perioadă de rambursare. Dacă proiectul va fi aprobat de Consiliul Local, Câmpina va accesa cel mai mare credit bancar din câte a luat vreodată, iar gradul de îndatorare al municipiului va ajunge la 30%.
Încă o amânare în procesul în care primarul Câmpinei, Horia Tiseanu, este acuzat de fapte de corupție. A treia amânare în mai puțin de 30 de zile
Al treilea termen al procesului în care primarul Câmpinei, Horia Tiseanu, este acuzat de fapte de corupție a adus o nouă amânare. Termenul următor a fost fixat pentru 10 ianuarie 2019.
