Cum se vede performanța școlară prin ochii Dariei State, o tânără din Câmpina, proaspăt studentă la Psihologie

- Social -

Daria State este unul dintre copiii model al Câmpinei. Nu neapărat pentru rezultatele excepționale obținute la școală, ci prin modul în care gândește, analizează, decide. O discuție cu ea este o bucurie și nu poți să nu te întrebi de unde atâta înțelepciune la o tânără care abia a terminat liceul?!

Daria a fost eleva Școlii Gimnaziale “Alexandru Ioan Cuza”, apoi a absolvit Colegiul Național “Nicolae Grigorescu”. Astăzi a început cursurile Facultății de Psihologie și Științele Educației din cadrul Universității București. Cu câteva zile înainte de a pleca la facultate, am discutat despre școală, despre încredere, despre pasiuni și oamenii care au format-o.

Ai ales o facultate dificilă din cadrul Universității București - Facultatea de Psihologie și Științele Educației. Ai susținut examen inclusiv la Gândirea Critică - o disciplină care nu există în manuale. Ce a stat la baza deciziei tale privind alegerea acestei facultăți?
Încă de când am aflat de existența acestor "doctori de sentimente" pe care îi numim psihologi, fascinația mea pentru acest domeniu a crescut cu fiecare zi, deoarece mi se părea curios cum, spre deosebire de fizică sau matematică, psihologia este o disciplină care nu depinde doar de raționament, ci și de empatie. De aceea, consider că acest domeniu este granița subțire dintre știință și artă, pentru că fără darul de a înțelege cu ce se confruntă realmente persoana din fața ta, doar instruirea nu este de prea mult folos. Explicația concretă a deciziei mele de a alege Facultatea de Psihologie și Științele Educației este una simplă: curiozitatea profundă în ceea ce privește gândurile și comportamentele omului și dorința de a face lumea să înțeleagă că doi oameni nu vor fi niciodată la fel, chiar dacă seamănă la chip sau personalitate. Sufletește există întotdeauna diferențe, și acesta mi se pare un aspect care conferă indivizilor o frumusețe aparte, inexplicabilă. Vreau să ajut oamenii cu tot ce îmi stă în putere.

Te rog să ne explici ce înseamnă GÂNDIREA CRITICĂ, o probă despre care nu știm foarte multe, dar la care tu ai luat nota 10.
Spre deosebire de ce cred unele persoane, gândirea critică nu este o materie propriu-zisă, ci un proces de analiză și evaluare rațională a unor seturi de informații, care are ca scop final formarea unei judecăți obiective, nepărtinitoare care să permită luarea deciziilor corecte și fundamentale. Gândirea critică nu se învață mot-a-mot, ci se dezvoltă prin antrenament constant, pentru că este imposibil să rezolvi problemele de raționament logic fără a fi capabil să vezi puțin mai departe de datele care îți sunt oferite. Recunosc faptul că atunci când de-abia îmi formasem o idee despre examenul de admitere, asociam acest proces strict cu analiza pe texte la prima vedere, unde răspunsul se află întotdeauna reformulat în sursa respectivă. Am fost surprinsă când am realizat că asta este doar o mică parte din ce presupune testul de gândire critică, restul fiind alcătuit din situații care se bazează pe recunoaștere de tipare, detectarea erorilor de raționament, și chiar raționament cantitativ. De acesta din urmă fug foarte multe persoane, mai ales de la profiluri umaniste, pentru că implică și niște cunoștințe de algebră, elementare de fel, care pot fi acoperite în mai puțin de o lună. Este nespus de important pentru toată lumea să își antreneze gândirea critică, consider eu, pentru că într-o lume în care există corupție, minciună și falsitate, capacitatea de a trece prin filtrul propriei gândiri informațiile pe care le primești este o necesitate. 

Ai terminat Colegiul “Grigorescu” cu 9,97, doar în clasa a IX-a nu ai avut media generală 10. Ai trecut pe bacalaureat fără emoții, acum ești studentă, care ar fi secretul reușitelor tale?
Sinceră să fiu, am încercat să privesc orice examen sau dificultate ca pe o provocare, în loc de un factor care îmi influențează viitorul. Am realizat că dacă m-aș fi îngropat fața în manuale și materiale în fiecare zi de-a lungul acestui an, cel mai probabil aș fi cedat psihic în primele trei luni. Deși am acordat mai puțină atenție hobby-urilor și pasiunilor mele, ori de câte ori mă simțeam copleșită, îmi luam câteva momente să fac ceva care îmi place și mă relaxează, pentru că altfel, burnout-ul ar fi fost inevitabil. Media obținută de-a lungul celor patru ani de liceu și notele de la Bacalaureat și admitere sunt rezultatul multor ore de studiu, dar și al susținerii celor apropiați care au avut încredere în mine. Acum, ca studentă, încerc să păstrez aceeași disciplină, dar să mă bucur mai mult și de parcurs, nu doar de rezultat. Până la urmă, cred că reușita vine atunci când muncești pentru ce îți dorești, dar fără a neglija total viața socială sau pasiunile.

Daria, tu ai învățat la o școală gimnazială care nu este considerată de top - Școala “Al. I. Cuza”. Ba chiar sunt voci care nici nu le dau prea multe șanse elevilor de aici. Și totuși, tu ai obținut niște rezultate de excepție. Vorbește-ne despre școala ta și cum o vezi/consideri tu.
Ori de câte ori aud despre Școala Cuza cum că nu ar fi o școală de top, mă întristez, deoarece pentru mine nu a reprezentat doar o instituție de învățământ, ci baza mea ca individ într-o societate. Încă din clasa pregătitoare, unde am fost tratați cu multă căldură, am avut ocazia să cunosc unul dintre oamenii deosebiți care au contribuit la omul care sunt eu astăzi: doamna mea învățătoare,  cu care am menținut și mențin contactul. Dumneaei a fost, după familia mea, primul model. M-a susținut încă de la început, iar pentru mine și colegii din generală chiar a fost o figură maternă veritabilă, pentru că nu ne-a învățat doar tabla înmulțirii și să scriem compuneri, dar mai ales ne-a arătat ce înseamnă iubirea și empatia. Adesea, printre lecțiile de zi cu zi strecura și câte un sfat care ne-ar fi fost util și în afara instituției de învățământ. Odată cu terminarea clasei a IV-a , este normal pentru un copil să aibă emoții privind anul ce îl așteaptă, deoarece, până la urmă, se schimbă un aspect important al școlii, prezența mai multor profesori. Eu una, când a venit acest moment, am fost foarte speriată, gândindu-mă că profesorii sunt un fel de oameni fără cusur. Cum aș fi putut eu, o copilă de zece ani, să mă ridic la așteptările unor persoane atât de instruite fără să dezamăgesc? Din fericire, a fost exact contrar a ceea ce îmi închipuiam eu:am întâlnit oameni normali care mi-au devenit, din nou, modele și care au pus suflet în tot ce m-au învățat. Doamna mea dirigintă din gimnaziu este o altă persoană care a contribuit enorm la formarea mea, întrucât m-a încurajat întotdeauna să arăt lumii cine sunt, să îmi depășesc limitele și să fac ce iubesc cu adevărat. Datorită ei am ajuns să văd geografia cu alți ochi. Și cu dumneaei am păstrat contactul, este unul dintre puținii oameni din școală care m-a susținut direct și deschis, atât pe scenă,  cât și sufletește.
Experiențele pe care aș vrea să mi le amintesc o viață întreagă ar fi fără dar și poate, cele din școala mea gimnazială, pentru că era un loc în care mă simțeam în siguranță, iar cadrele didactice mereu ne-au încurajat să fim curioși și să nu ne limităm doar la informațiile pe care le învățam acolo. În definitiv, ne încurajau să gândim critic. Și oricum, sunt de principiul că cine dorește să învețe,  o face în orice școală. Mai mult decât atât,  mi-a plăcut școala mea deoarece era multă simplitate și mult bun simț. 

Unde te vezi peste 10 ani, să spunem așa?
Este complicat, deși sunt conștientă că la prima vedere par o persoană care și-a planificat inclusiv unde își va construi casa peste douăzeci de ani…În realitate sunt o fire mai visătoare. Un lucru este cert, însă: vreau să mă bucur cât mai mult de viața aceasta și toate lucrurile frumoase pe care le are de oferit. Psihologia nu este singura mea pasiune, întrucât iubesc în egală măsură arta și toate domeniile aferente acesteia. În următorii ani aș vrea să îmi aloc timp și pentru a învăța sau aprofunda aspecte ce țin de artă, pentru că este o parte definitorie a mea. Nu știu unde mă va purta viitorul, dar ce știu sigur este că peste zece ani vreau să fiu un adult de nădejde în principal în domeniul psihologiei, dar și în ceea ce privește teatrul, pictura, creativitatea...Îmi doresc să fiu genul acela care reușește să captiveze inclusiv copiii, asemenea bunicului meu, pe care aș fi putut să îl ascult o zi întreagă cum povestește despre niște lucruri care erau total neinteresante dacă nu era strict el, naratorul...

Citește cele mai noi știri locale publicate pe Câmpinatv.ro! Te invităm să devii membru al grupului nostru de Facebook - Câmpinatv și grupului de Whatsapp (0733.388.425).
Fii parte a comunității Câmpinatv.ro!