La sfârşitul secolului al XIX-lea, Câmpina se termina acolo unde începea platoul de sonde Bucea, actualul cartier Slobozia fiind o zonă locuită ceva mai recent, în perioada modernă, în ciuda vestigiilor de peste 3.000 ani găsite în curtea bisericii. Slobozia a aparţinut fie de Poiana Câmpina, fie de Băneşti, cert este că făcea parte din teritoriul administrativ al Câmpinei în acea perioadă.
În secolul al XX-lea lucrurile s-au mai schimbat. În anii '70 au fost construite blocurile de pe actuala stradă Orizontului. În zilele noastre, chiar dacă au mai apărut unele societăţi comerciale, autogara, totuşi, zona este încă departe de potenţialul pe care l-ar putea avea, în ciuda interdicţiilor de construire impuse de numeroasele puţuri de sondă rămase în pământ.
În imaginea de colecţie, postată pe grupul "Câmpineanul", de pe Facebook, se poate vedea o sondă încă în exploatare, chiar la mică distanţă de blocurile nou construite.
Referitor la bogăția din subsolul Câmpinei, ar mai trebui să menționăm doar un exemplu: în anul 1905, pe platoul Bucea, a erupt sonda nr. 65 a societății Steaua Română. De la 385 m adâncime, sonda a aruncat o coloană de țiței cu o înălțime de peste 120 m, de la gura sondei în sus. În 30 de ore, producția rezultată în urma acestei erupții a fost de 14.000 tone. A fost cea mai puternică erupție a unei sonde de la începutul secolului al XX-lea.
"Câmpina, România 100" este o rubrică pe care o dedicăm tuturor câmpinenilor, în Anul Centenarului Marii Uniri. Timp de 100 de zile vă vom prezenta câte o fotografie din Câmpina de altădată și același loc așa cum arată el astăzi.
Citiţi şi Câmpina, România 100. Una dintre vilele somptuoase de pe bulevard de ieri, sediul Electrica de azi
Câmpina, România 100. Hanul Palamida de ieri, blocul de la "linie" de azi
Câmpina, România 100. Prima benzinărie din perioada interbelică, între... cazinourile de azi

Cel care îl iubeșre pe Dumnezeu, îl iubește și pe aproapele său. Așa se spune din bătrâni și sunt oameni care demonstrează acest lucru. Găsim astfel de oameni la Biserica "Sfânta Treime" din Câmpina, impunătorul lăcaș de cult din apropierea Pieței Centrale.

În prima jumătate a secolului trecut, în care Câmpina a cunoscut cea mai mare expansiune, pornind de la cea economică, au apărut foarte multe clădiri, cele mai multe dintre ele păstrându-se până în zilele noastre.

La Catedrala Patriarhală din Capitală are loc pelerinajul la moaștele Sfântului Dimitrie cel Nou - ocrotitorul Bucureștiului și ale Sfântului Ioan Iacob de la Neamț.

În ajunul marii sărbători creștine a Sfântului Mare Mc. Dimitrie, Parohia Provița de Sus, reprezentată de părintele paroh Daniel Rândașu, împreună cu membrii Consiliului Parohial și ai Comitetului Parohial, a oferit daruri bătrânilor de la Conacul Bunicii Câmpina.