De la prima atestare documentară a Câmpinei și până spre zilele noastre, la Câmpina au poposit, cu diverse ocazii, multe personalități, printre care și capete încoronate din țări ale Europei. Nu punem la socoteală Familia Regală a României, despre ale cărei legături cu Câmpina s-au scris și se mai pot scrie cărți întregi, sau domnitorii Țărilor Române, ci ne-am propus să ne referim, în rândurile următoare, doar la împărați, regi, prinți ori prințese de pe alte meleaguri, care au vizitat Câmpina. Sigur, este posibil să nu avem informații despre toate aceste vizite efectuate de-a lungul timpului, dar vom încerca să nu ratăm cele mai importante dintre acestea, evenimente despre care au rămas mărturii documentare.
Prima dintre aceste vizite a avut loc în iunie 1868, oaspete fiind prințul Jerome Napoleon, vărul împăratului Franței Napoleon al III-lea. Într-o scrisoare din 20 iunie 1868 se face referire la invitația pe care prințul Jerome Napoleon a acceptat-o de la George Știrbei (fratele lui Dimitrie Barbu Știrbei) pentru o vânătoare în Pădurea Voila. Nu se cunosc informații exacte despre data acelei partide de vânătoare și nici unde a locuit prințul Jerome Napoleon pe perioada vizitei, în condițiile în care Castelul Voila nu era încă finalizat. Cel mai probabil, alături de ceilalți invitați, prințul francez a locuit la una dintre multele proprietăți din Câmpina ale prințului Dimitrie Barbu Știrbei. George Știrbei l-a cunoscut pe prințul Jerome Napoleon la o recepție în București, prințul francez fiind trimis în România de vărul său într-o vizită de informare, Napoleon al III-lea fiind nemulțumit de alegerea unui principe prusac pentru noul înființatul stat român.
Odată cu stabilirea reședinței de vară de la Sinaia a Familiei Regale a României, în condițiile în care drumul dintre București și Sinaia trecea pe atunci prin centrul Câmpinei, cu siguranță au fost mulți membri ai familiilor regale europene, cu care Hohenzolernii erau rude, care au trecut prin Câmpina, dar să viziteze efectiv Câmpina au fost mult mai puțini. Iar toți au pus Câmpina pe harta vizitei lor în România datorită petrolului.
Astfel, pe 10 aprilie 1879, Principele Carol I trece prin Câmpina în drum spre Ocnele Doftana, însoțit de vărul său, Principele Moștenitor al Suediei, viitorul rege Gustav al V-lea, de ambasadorul Turciei și mai mulți miniștri români, vizitând și câmpul petrolifer din localitatea noastră. La acel moment, Gustav avea doar 21 de ani. După ce a devenit rege, pe 29 aprilie 1910, Gustav al V-lea al Suediei (foto; sursa – wikipedia), însoțit de principii moștenitori ai României, vizitează din nou Câmpina, se oprește la Rafinărie, fiind interesat de principalele instalații de prelucrare a petrolului. Regele Gustav al V-lea al Suediei avea 52 de ani la momentul vizitei la Câmpina și urcase pe tron de numai trei ani. El a fost rege al Suediei între anii 1907 și 1950, părăsind tronul doar la moartea sa la vârsta de 92 de ani.
În cadrul unei vizite de mai multe zile în România, pe 23 septembrie 1917, Împăratul Wilhelm al II-lea al Germaniei și Mareșalul Von Makensen vizitează schela petrolieră din Câmpina și Rafinăria ”Steaua Română”, nemții fiind la acel moment foarte interesați de petrolul din această zonă, care asigura combustibilul necesar mașinăriei de război germane. Wilhelm al II-lea a fost cel mai mare nepot al legendarei Regine Victoria a Marii Britanii și a făcut parte din familia Hohnezollern. La momentul vizitei la Câmpina avea 58 de ani și a fost împăratul Germaniei în perioada 1888-1918.
În fine, în perioada interbelică, pe 24 ianuarie 1933, Regele Alexandru și Regina Maria ai Iugoslaviei, împreună cu Regele Carol al II-lea și Marele Voievod Mihai, au vizitat Rafinăria ”Steaua Română” și schela Bucea. Regele Alexandru, supranumit ”Unificatorul”, avea 44 de ani la momentul viztei la Câmpina și în anul următor avea să moară, fiind asasinat în timp ce se afla într-o vizită la Marsilia. Din anul 1919 a condus Regatul Serbiei, apoi, din 1921, Regatul Serbiei, Croației și Sloveniei, iar din 1929 până la moartea sa, Regatul Iugoslaviei. A fost căsătorit cu Maria, fiica Regelui Ferdinand și a Reginei Mari ai României. (Foto din timpul vizitei în România – Principesa Ileana, Regina Maria, Principele Nicolae, Regele Carol al II-lea, Regele Alexandru al Iugoslaviei, regina Maria a Iugoslaviei, Principele Mihai, Principele Anton, Regina Elisabeta a Greciei; sursa – arhivele naționale)
Sunt, probabil, câteva dintre vizitele unor capete încoronate europene la Câmpina, aceste vizite demonstrând încă o dată că oaspeții străini erau interesați cu precădere de petrolul și produsele obținute din prelucrarea acestuia. Oricum, de peste 87 de ani, la Câmpina nu a mai poposit niciun cap încoronat european.
Casa de copii ”Ada Marinescu” a rămas în memoria colectivă a câmpinenilor, indiferent de numele purtat de această instituție după 1989, ca un simbol al copiilor orfani.
Societatea HidroPrahova SA anunță că, pe fondul temperaturilor ridicate și lipsei prelungite de precipitații, în mai multe localități s-au înregistrat creșteri semnificative ale consumului de apă potabilă.
Asociația "Ateliere Fără Frontiere" a anunțat câștigătorii ediției 2025 a programului "Dăm Click pe România".
O furtună puternică a avut loc miercuri după-amiază la Sinaia. A plouat torențial, iar vântul a bătut în rafale de 70-80 km/h.