Bulevardul Carol I era şi în perioada interbelică ceea ce este şi astăzi - artera principală a municipiului Câmpina. Singura diferenţă majoră este că, în perioada interbelică, această stradă era parte a drumului care lega Bucureştiul de Sinaia.
Chiar dacă în perioada dintre cele două războaie mondiale, strada nu era asfaltată, peisajul pe care îl oferea era pitoresc. Clădiri cochete, magazine diverse şi un aer provincial plăcut, chiar boem. Imaginea de arhivă pe care v-o prezentăm astăzi ne arată zona centrală, acolo unde actualmente se află mai multe magazine, sedii ale unor firme de asigurări şi sediul Asociaţiei Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi. În plan ceva mai îndepărtat, tot pe partea dreaptă, cam în dreptul clădirii albe, astăzi începe Pasajul de la Ceas.
"Câmpina, România 100" este o rubrică pe care o dedicăm tuturor câmpinenilor, în Anul Centenarului Marii Uniri. Timp de 100 de zile vă vom prezenta câte o fotografie din Câmpina de altădată și același loc așa cum arată el astăzi.
Citiţi şi Câmpina, România 100. Centrul Câmpinei, în perioada interbelică, în anii '70 și în zilele noastre
Câmpina, România 100. Librăria Crăciun de ieri, o farmacie de azi
Câmpina, România 100. Cofetărie de ieri şi de azi

Parcurgând Câmpina la pas ajungi și în zone care nu se regăsesc nici în pliantele turistice, nici în cele.. electorale.

Profesorul Anastase Scripcă a murit pe 4 august 1944, la ora 11.00, la vârsta de 75 ani, în locuinţa sa din Câmpina, strada Băicoianu nr. 13 (n.n. - astăzi, Strada Vasile Alecsandri). Este înmormântat în cimitirul central (Bobâlna de azi). Ulterior, meşterul popular Nicolae Goage aşează aici, în memoria sa şi a soţiei, Maria Scripcă, o troiţă din lemn sculptat,care astăzi, din păcate, nu mai există.

Teodor Ștefan Pavel este elevul de la Liceul Teoretic „Aurel Vlaicu” din Breaza, care a obținut cea mai mare medie la Evaluarea Națională din acest an.

Statler și Waldorf - „moșii” de la balcon - erau personajele din Muppets care distrau spectatorii și iritau celelalte „păpuși”.