Bulevardul Carol I era şi în perioada interbelică ceea ce este şi astăzi - artera principală a municipiului Câmpina. Singura diferenţă majoră este că, în perioada interbelică, această stradă era parte a drumului care lega Bucureştiul de Sinaia.
Chiar dacă în perioada dintre cele două războaie mondiale, strada nu era asfaltată, peisajul pe care îl oferea era pitoresc. Clădiri cochete, magazine diverse şi un aer provincial plăcut, chiar boem. Imaginea de arhivă pe care v-o prezentăm astăzi ne arată zona centrală, acolo unde actualmente se află mai multe magazine, sedii ale unor firme de asigurări şi sediul Asociaţiei Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi. În plan ceva mai îndepărtat, tot pe partea dreaptă, cam în dreptul clădirii albe, astăzi începe Pasajul de la Ceas.
"Câmpina, România 100" este o rubrică pe care o dedicăm tuturor câmpinenilor, în Anul Centenarului Marii Uniri. Timp de 100 de zile vă vom prezenta câte o fotografie din Câmpina de altădată și același loc așa cum arată el astăzi.
Citiţi şi Câmpina, România 100. Centrul Câmpinei, în perioada interbelică, în anii '70 și în zilele noastre
Câmpina, România 100. Librăria Crăciun de ieri, o farmacie de azi
Câmpina, România 100. Cofetărie de ieri şi de azi

Într-o lume în care tot mai mulți copii se confruntă cu frica, izolarea sau violența în mediul școlar, Ziua Internațională a Nonviolenței în Școală devine mai mult decât o dată din calendar, devine un moment de reflecție, dialog și asumare.

Sediul din Câmpina al Poștei Române, situat pe Strada Ardealului, este scos la închiriere de la finalul anului trecut, alături de multe alte sedii ale oficiilor poștale din țară.

La Colegiul Național Militar "Dimitrie Cantemir" din Breaza va fi construită o biserică din lemn, în stil maramureșean, amplasată în apropierea comandamentului instituției.

Vasile Badiu va împlini în această vară 80 ani și rămâne unul dintre oamenii cei mai implicați și mai activi dintre cercetătorii importanți ai Institutului de Petrol, care a adus faimă Câmpinei în întreaga lume.