Pro și contra pasajului subteran din centrul Câmpinei la o dezbatere publică maraton, de patru ore

- Actualitate -

Am asistat luni, 30 mai 2022, la Casa Tineretului, la cea mai aprinsă dezbatere publică desfășurată vreodată în Câmpina, tema fiind PUZ-ul (planul urbanistic zonal) necesar proiectului pentru realizarea viitorului pasaj subteran din centrul Câmpinei, precum și proiectul de regenerare urbană propus deasupra viitorului pasaj. Au fost patru ore de dezbatere, de argumente pro și contra, din care vom încerca să selectăm cele mai semnificative puncte de vedere.

În afara publicului larg, la dezbatere au fost prezenți mai mulți consilieri locali - Livia Lupu, Cosmin Raț, Horațiu Zăgan, Valentin Crețu, Marius Anghelescu, Aron Sabo, Andrei Duran, Liviu Davidescu, Florin Marcu, Liviu Briciu, foști consilieri locali - Aurel Oprea, Daniel Ioniță, Gabriel Dima, dar și liderii unor formațiuni politice importante, cu reprezentare în Consiliul Local: Marian Nistor - președinte PNL, Dan Ioan Mușat - președinte PSD, Adrian Pițigoi - președinte PMP. 
De asemenea, au fost prezenți la dezbatere mai mulți arhitecți, inclusiv conducerea Uniunii Arhitecților din România, filialele Muntenia, respectiv, Prahova. La unison, aceștia au salutat inițiativa dezbaterii publice asupra PUZ-ului pentru pasajul subteran și zona de regenerare urbană, precum și soluțiile alese.
Primarul Alin Moldoveanu: ”Practic, este un proiect scos de la naftalină”
Primarul Alin Moldoveanu a fost cel care a deschis seria intervențiilor, amintind atât celelalte dezbateri și etape ale acestui proiect, modul în care au răspuns câmpinenii la această inițiativă, dar a făcut și o scurtă istorie a proiectului: ”Proiectul a fost început cu foarte multă vreme în urmă de administrația locală, fiind organizat atunci și un concurs de arhitectură, unde s-au oferit premii din bugetul local. Practic, este un proiect scos de la naftalină și pus pe tapet, astfel încât Câmpina să intre în rândul orașelor de nivel vest-european”.
Un cetățean: ”Domnule primar, o să dați cu subsemnatu' ca fraieru'!”
Prima intervenție din parte publicului i-a aparținut unui cetățean, Bogdan Covrig, care a fost destul de virulent în privința proiectului. ”Ce scenariu avem acum pe masă? Optimist, pesimist sau cel mai probabil? Este cumva cel optimist? Ar putea însemna să pice un zid, să se dărâme malurile, să fie prinși oameni acolo, doi mor și să vedem cine plătește daune. Pățiți, domnule primar, ca primarul sectorului trei, care dă cu subsemnatu' ca fraieru', pentru că nu a știut cum să-și facă instrumentarea oamenilor!”, a spus Bogdan Covrig.
Întrebările liderului liberal, Marian Nistor
Cel mai elaborat și documentat punct de vedere i-a aparținut președintelui PNL, Marian Nistor, care a ridicat mai multe semne de întrebare, strict în baza documentației prezentate de administrația locală. ”Faceți o propunere ca toată circulația să fie direcționată pe axa sud-nord și instituiți și un inel cu sens unic. Am studiat planșele și vă prezint câteva probleme. Acest PUZ reglementeză un număr de 315 locuri de parcare, care sunt propuse a fi relocate. Atâta vreme cât în Strategia de Dezvoltare Locală, se prevede ca sub parcul din centrul orașului, în pasaj, să fie doar 100-150 locuri. Numai pe Carol I sunt 192 locuri propuse a fi desființate, la fel pe Calea Doftanei, Henri Coandă, intrările pe Soarelui și altele. Pe Strada Mihai Eminescu, 33 locuri parcare vor fi desființate și se propune aici stradă cu dublu sens, dar care se înfundă undeva în jurul bisericii, fără nicio soluție pentru întoarcere. Se propune și relocarea unor stații de taxi, dar nu sunt soluții concrete. De asemenea, există introduse niște reglementări pentru regimul de înălțime de P+8 și P+12. Vrem un astfel de regim de înălțime în centrul Câmpinei?”, au fost numai câteva dintre semnele de întrebare ridicate de Marian Nistor, dar la care nu a primit răspunsuri.

Liderul PSD, Dan Mușat, vrea referendum pentru pasaj
Mult mai vocal a fost președintele PSD, Dan Ioan Mușat, care a cerut nici mai mult, nici mai puțin, decât organizarea unui referendum: ”Ne luați la mișto cu consultări făcute cu elevi de clasa a VII-a. Haideți să nu mai facem consultări, ci să facem un referendum și pentru că este o problemă importantă, care suscită atâtea păreri, să dăm posibilitatea oamenilor să decidă. Dacă veți convoca o ședință extraordinară sau de îndată a Consiliului Local sau la ședința ordinară din luna iunie, introduceți un proiect privind organizarea unui referendum pe această temă, noi îl susținem!”
Mai discret, consilierul Cosmin Raț a adăugat că pe viitorul buletin de vot pentru referendum ar trebui introdusă și o întrebare privind dizolvarea actualului Consiliu Local, că poate și aici oamenii ar avea ceva de spus.
De unde atâta înverșunare?
Intervenții au fost mai multe, în patru ore de discuții, noi doar le-am sintetizat pe cele mai importante. Lucrul care ne-a surprins cel mai mult la această dezbatere a fost înverșunarea unora dintre participanți. Și aici ne referim la cetățeni, nu la cei din administrația locală, la specialiști sau la liderii politici prezenți. O înverșunare greu de înțeles. Că mulți nu au făcut diferența între PUZ și proiectul tehnic al viitoarei investiții, astfel încât au solicitat să li se spună acum, imediat, la ce adâncime va fi săpat pasajul sau în ce măsură acesta va afecta structura de rezistență a blocurilor deja existente, poate fi de înțeles până la un punct, dar să fi atât de vehement, să ridici tonul și să jignești oameni de valoare, specialiști, care au venit pe cheltuiala lor pentru a-și spune părerea asupra acestui PUZ, parcă este prea mult. O atitudine care ne place să credem că nu reprezintă societatea civilă din Câmpina, ci este doar o excepție. Altfel, ne putem gândi că înverșunarea unora poate avea și alte cauze...
Avertismentul lui Dan Mușat și precedentul numit Rafinăria Câmpina
Dan Ioan Mușat a surprins asistența cu o temă inedită. ”Probabil că știți unde a fost sediul Primăriei Câmpina, Casa Carcalechi, nu-i așa?”, a întrebat-o pe arhitecta șefă a Câmpinei, Roxana Pandele. (zona Casei Cărții, n.r.) Și a continuat: ”Ce se va întâmpla dacă, atunci când vom ajunge cu săpăturile în acea zonă, vom descoperi ruinele acestei case? Există riscul ca atunci când se vor face aceste descoperiri arheologice, să fie întrerupte lucrările? Cum vor afecta aceste descoperiri lucrările?” I s-a răspuns tehnic, dar pretextul seamănă izbitor cu demersul Asociației ”Suntem România”, care a cerut clasarea celor două obiective ca monumente istorice (rafinăria și calea ferată), ceea ce a dus la blocarea oricăror lucrări la fosta rafinărie și calea ferată adiacentă, de către actualul proprietar. Am putea înțelege din această intervenție, că în cazul descoperirii unor cărămizi mai vechi la săpăturile pentru pasaj, ar putea apărea cineva care să pună bețe în roate și să blocheze continuarea lucrărilor. Dacă se va întâmpla asta, vom vede cine este acel "cineva".

În loc de concluzie...
Se știe deja că pasajul subteran este proiectul de suflet al primarului Alin Moldoveanu, chiar dacă ideea este mai veche, de prin 2010, când s-au așezat la aceeași masă și au bătut palma pentru pasajul subteran: Horia Tiseanu (primar, președinte PDL la acea vreme), Ion Dragomir (viceprimar, președinte PSD pe atunci), Virgil Guran (președinte PNL), Luminița Dumitrescu (consilier local, vicepreședinte PIN) și deputatul PDL Florin Anghel. Atunci, în vara lui 2010, prin consens politic și fără a se pune problema unui referendum, s-a decis realizarea unui pasaj subteran în centrul Câmpinei, acesta fiind considerat "cel mai important proiect pentru viitorul orașului". Primul pas a fost organizarea unui concurs de arhitectură care a costat 150.000 lei la acea vreme. Și putem spune că singurii beneficiari au fost arhitecții care s-au clasat pe primele trei locuri și care măcar s-au ales cu niște bani. Câmpina nu s-a ales cu nimic. După 12 ani, iată, revenim la acest subiect, însă consens politic nu mai există. Vom vedea ce se va întâmpla în continuare. Cei care doresc să-și reamintească cum au decurs atunci discuțiile, în urmă cu 12 ani, pot citi AICI (Campinaph.ro, site-ul nostru vechi). Credem că veți găsi lucruri interesante.
Revenind la dezbaterea publică de astăzi, cele patru ore de discuții au avut și bune și rele, au adus argumente pro și argumente contra (mai multe contra, e adevărat). Până la urmă, cel mai important lucru este că o astfel de dezbatere a avut loc, chiar dacă, din păcate, unii dintre participanți au demonstrat că nu au cultura dialogului. Poate că este timpul să învățăm și asta, într-un mod civilizat, cu argumente, fără patimă și aroganță. Indiferent în ce tabără s-ar afla participanții.

• 15.06.2022 08:54 eli Avem raspunsul specialistilor la sesizarile cetatenilor din cadrul dezbaterii publice : http://www.primariacampina.ro/wp-content/uploads/2022/06/Raspuns-Dezbatere-publica-PUZ-Pasaj-subteran.pdf In acest document oficial, elaborat de proiectant si asumat de oficialitati, la sectiunea Sesizari, este preluat articolul dvs. si atat. Ca tot nu se cuvine sa facem revista presei... Mai ramane ceva de spus in afara de ... WOW?
• 04.06.2022 11:57 A. L Un primar moale. De ce nu a rămas domnia sa la Poiana sa facă acolo pasaje? Următorul primar va fi Andrei Duran. Păcat ca media de vârstă în PSD este 50+....tinerii nu sunt atrași de politica.decat sa facă zob orașul cu aberația de pasaj mai bine ori dinamiteaza turnul din pisa ori face acolo parcare supraetajata.este un flux de mașini în tot orașul nu doar Carol I, unii au și 2-3 mașini în familie. Cert este ca ne complicam singuri existenta. Și întrebați pe Tiseanu și Pițigoi despre cinematograf ca vor sa demoleze sa facă parcare. Oricum Radef nu îl va lua în apoi, de reabilitat nu se pune problema.
• 03.06.2022 12:40 Zotescu G. Tara arde si baba se chiaptana.Curand vine Putin si da cu bombardeaua fix in zona pasajului. Totul se va rezolva. Haa haa haa.
• 03.06.2022 12:09 Teodora Gheorghevici Eu m-am mutat in Campina in 2009. Atunci era un aer mai curat, acum este mai poluat. Pasajul este binevenit, aerul pe care il respiram va fi din nou mai bun pentru noi. Sanatatea noastră primeaza.
• 02.06.2022 15:14 radu gheorghe A durat un an sa se asfalteze Calea Doftanei. Cu tunelul asta nu termina in 15 ani!
• 31.05.2022 18:48 diss Deci am avut dezbatere, sunt foarte multe semne de întrebare, e criză mondială, orășelul ăsta chiar nu are nevoie de ditamai groapa în mijlocul lui, va fi haos pentru 2-3 ani, nu sunt bani la buget...dar se va face pentru că e ordin de la "partid"! Multe " felicitări " tuturor cămpinenilor care l-au votat pe actualul primar!😣A nu se înțelege că i-au apărarea administrației Tiseanu care ne-a aburit și ea vreo 16 ani!
• 31.05.2022 16:42 Eli Cu tot respectul pe care il port muncii dvs, dedicata informarii comunitatii locale in timp real, consider ca, in acest articol, paragraful intitulat ,,Avertismentul lui Dan Mușat și precedentul numit Rafinăria Câmpina,, poate induce in eroare opinia publica, in sensul inducerii ideii ca ar exista anumite grupuri de interese care, in eventualitatea descoperirii unor vestigii arheologice, vor bloca desfasurarea proiectului, punand bete in roate administratiei locale. Imi argumentez opinia pe prevederile OG nr.43/2000 privind protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes național, document care reglementeaza in mod clar urmatoarele: - art.2 (13) Zona cu patrimoniu arheologic evidențiat întâmplător se delimitează în jurul locului descoperirii arheologice întâmplătoare, după caz, astfel: a) pe toată suprafața terenului care face obiectul autorizării de construire; art.3 (1) Statul garantează și asigura protejarea patrimoniului arheologic în condițiile stabilite prin prezenta ordonanță. art.4 (1) Bunurile de patrimoniu arheologic sunt parte integrantă a patrimoniului cultural național și pot fi clasate și protejate drept bunuri de patrimoniu cultural național mobil, drept situri arheologice sau ca monumente istorice, conform legii. (4) Descoperirile arheologice întâmplătoare se anunță, în termen de cel mult 72 de ore, primarului unității administrativ-teritoriale de către persoana descoperitoare, proprietarul ori titularul dreptului de administrare a terenului în cauza. art.5 (1) Prin protejarea bunurilor de patrimoniu arheologic și a terenurilor din zonele definite la art. 2 alin. (1) lit. j) și k) se înțelege adoptarea masurilor științifice, administrative și tehnice care urmăresc păstrarea vestigiilor descoperite întâmplător sau ca urmare a cercetării arheologice până la clasarea bunurilor respective ori până la finalizarea cercetării arheologice, prin instituirea de obligații în sarcina proprietarilor, administratorilor sau titularilor de alte drepturi reale asupra terenurilor care conțin ori au conținut bunurile de patrimoniu arheologic respective, precum și prin reglementarea sau interzicerea oricăror activități umane, inclusiv a celor autorizate anterior. art.19 În vederea protejării patrimoniului arheologic și a respectării prevederilor legale în acest domeniu autoritățile administrației publice locale au următoarele atribuții: b) asigura protejarea patrimoniului arheologic rezultat ca urmare a cercetărilor arheologice sistematice sau preventive și a descoperirilor arheologice întâmplătoare, aflate în domeniul public ori privat al unităților administrativ-teritoriale respective, alocând resurse financiare în acest scop; d) finanțează cercetarea arheologică în vederea descărcării de sarcina arheologică a terenurilor pe care se efectuează lucrări publice pentru care sunt ordonatori principali de credite, prevăzând distinct sumele necesare în acest scop, potrivit prevederilor prezentei ordonanțe; e) cuprind în programele de dezvoltare economico-sociala și urbanistică, respectiv de amenajare a teritoriului, obiective specifice privind protejarea patrimoniului arheologic; art 20 În domeniul protejării patrimoniului arheologic aflat în teritoriul sau administrativ de competența, primarul are următoarele atribuții specifice: a) dispune suspendarea autorizației de construire și oprirea oricăror lucrări de construire sau de desființare de construcții, în situația descoperirii de vestigii arheologice ori de alte bunuri pentru care s-a declanșat procedura de clasare, anunță în cel mai scurt timp serviciul public deconcentrat al Ministerului Culturii și Cultelor și organizează paza descoperirilor arheologice întâmplătoare; b) eliberează autorizația de construire sau de desființare, numai pe baza și în conformitate cu prevederile avizului Ministerului Culturii și Cultelor, pentru lucrările din zonele cu patrimoniu arheologic reperat, precum și pentru lucrările din zonele cu patrimoniu arheologic evidențiat întâmplător; c) asigura paza și protecția descoperirilor arheologice aflate în proprietate publică, apărute ca urmare a cercetărilor sistematice sau preventive, semnalând de urgenta serviciilor publice deconcentrate ale Ministerului Culturii și Cultelor orice nerespectare a legii. Iata ca, potrivit legii, in cazul ,,descoperirii unor caramizi mai vechi la sapaturile pentru pasaj,, tocmai autoritatile locale sunt datoare sa instiinteze Ministerul Culturii si structurile sale descentralizate. Patrimoniul este asadar, al natiunii si nu al unei comunitati de interese. Bunaoara, problema ridicata de dl. Musat este cat se poate de pertinenta sub aspectul impactului pe care astfel de descoperiri le-ar putea avea asupra proiectului: - suspendarea lucrarilor si protejarea sitului - demararea cercetarilor pentru stabilirea importantei descoperirilor si clasarea acestora in patrimoniu - in eventualitatea clasarii vestigiilor arheologice, ar putea fi modificat proiectul pasajului si daca da, pe unde? - costurile pe care municipalitatea va trebui sa le suporte pentru paza, protejare, cercetare arheologică în vederea descărcării de sarcina arheologică, etc
• 31.05.2022 10:23 Anonim Am fost ieri in sala si am ascultat cuminte tot ce s-a spus. "Interesant" cum influenteaza presa faptul ca cetatenii au fost vehementi - "să ridici tonul și să jignești oameni de valoare, specialiști, care au venit pe cheltuiala lor pentru a-și spune părerea asupra acestui PUZ, parcă este o cale mult prea lungă. O atitudine care ne place să credem că nu reprezintă societatea civilă din Câmpina, ci este doar o excepție." Pai si mie mi s-a parut ca acesti specialisti au venit sa faca lobby si sa influenteze opinia publica. Dar atunci cand domnul Musat le-a cerut sa ramana sa ne raspunda la intrebari, s-au evaporat. Vi se pare normal? Vi se pare deontologic? Eu stiu ca atunci cand esti invitat sa vorbesti, ai o atitudine de profesionist si dupa ce-ti spui punctul de vedere, raspunzi la intrebari. Altfel, esti un diletant sau ai fost chemat sa manipulezi cum spunea cineva din sala. Sa mearga presa din Campina care s-a simtit siderata de cetatenii pe care-i considera "exceptie" la evenimente cu specialisti unde acestia isi sustin parerea cu argumente si apoi sa vedem daca mai are aceeasi parere. Chiar daca a fost "doar" un PUZ, sa nu poti tu ca specialist sa raspunzi la o intrebare tehnica asa de importanta ca structura blocurilor sau pe unde se scoate pamantul din localitate si unde este dus, mi se pare suparator de-a dreptul. La aceste intrebari esti obligat sa raspunzi si noaptea in somn. Cite lucrari nu s-a facut in RO pentru ca societatea a stat pasiva la PUZ si apoi a fost prea tarziu sa mai reactioneze?!
• 31.05.2022 07:54 Oproiu M. AM RAMAS PLACUT SURPINS DE LIDERII ACESTIA TINERI...