În ultimii 35 ani, politic vorbind, au mai existat unele șocuri în România, dar nu la nivelul a ceea ce se întâmplă astăzi. La 35 ani de la revoluție, la 20 ani de când România a intrat în NATO și la 17 ani de când am devenit stat membru al Uniunii Europene, asistăm la o creștere spectaculoasă și... periculoasă a partidelor extremiste, anti-UE, anti-NATO și pro-ruse. Cum s-a ajuns aici?
O vină importantă o au partidele clasice, acest sistem politic care, din păcate, a uitat de români și s-a înconjurat de propriile grupuri de interese, agenda lor nu a mai avut nicio legătură cu așteptările și nevoile populației. Politica s-a amestecat cu afacerile, reforma s-a produs doar pe hârtie, încrederea românilor în instituțiile statului s-a pulverizat, ruptura s-a produs, iar aroganța liderilor politici nu a făcut altceva decât să adâncească această ruptură. Enclavizarea politică este unul dintre motivele pentru care românii și-au pierdut încrederea în partidele clasice și a dat naștere unui partid gen POT care s-a înființat în 2023, iar în 2024 intră în Parlament (în Prahova, POT a obținut un mandat de senator și unul de deputat).
Președintele României, Klaus Iohannis, a fost o altă mare dezamăgire. Un Iohannis rupt de oameni. Dezamăgiți de partide, românii s-au uitat spre președinte, dar nu l-au văzut lângă ei, a fost tot timpul de parte, în lumea lui fără legătură cu realitatea din țară. Participa doar la bilanțul instituțiilor de forță, dar în teritoriu a fost complet absent. Zece ani în care românii nu au simțit că există președintele lor.
Lipsa educației politice, cunoașterea și înțelegerea sistemului politic, responsabilizarea civică în asumarea conștientă a deciziilor care au impact asupra fiecărui cetățean, acestea sunt alte motive pentru care România a ajuns pe o gheață atât de subțire încât se poate sparge în orice moment.
Iar când rețelele de socializare devin principala sursă informațională, gheața deja s-a crăpat. Pericolul pe care îl reprezintă rețelelesociale în special pentru tineri a fost ignorat complet până acum, iar manipularea a ajuns la un nivel atât de mare încât putem spune că ajungem să nu mai gândim cu mintea noastră, ci cu a altora care, astfel, își ating scopul.
Ce este de făcut? Politicul trebuie să înțeleagă că a greșit față de cetățeni și să-și asume greșeala. Să revină cu picioarele pe pământ. Să revină între oameni. Miniștrii, secretari de stat, cohortele de funcționari să nu uite de unde au plecat, cine îi plătește și pentru cine trebuie să lucreze. Aroganța lor a născut monștri și am ajuns să avem în Parlament partide ca AUR, SOS și POT. Era nevoie de un restart al mediului politic, dar dacă după restart situația va fi aceeași, comportamentele nu se vor schimba, iar distanța față de cetățeni se va mări, atunci nici postul de trei zile doar cu apă nu ne va mai salva!

Zilele acestea la Spitalul Municipal Câmpina este doliu. S-a stins din viață medicul Gabriela Vlad, medic de urgențe. Avea 58 ani.

Dacă în privința unităților școlare din Câmpina și celelalte localități afectate de criza apei, s-a decis mutarea deciziei în fiecare școală - fie cu programarea cursurilor online, fie cu programarea activităților din alte programe, la Școala de Agenți de Poliție ”Vasile Lascăr”, decizia a fost una mai dificilă.

Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, a prezentat miercuri seară concluziile verificărilor Corpului de Control realizate în cazul crizei apei din Prahova. Buzoianu a anunțat demiterea directorului de la ABA Buzău - Ialomița și demisia directorului Administrației Naționale Apele Române, Florin Ghiță, care ocupa interimar această funcție.

La nivelul Consiliului Județean Prahova a avut loc o întâlnire a președintelui Virgiliu Nanu cu reprezentanții OMV Petrom, alături de directorul Hidro Prahova, Andrei Bontic, pentru a analiza o posibilă soluție alternativă de alimentare cu apă pentru comunitățile din Câmpina, Poiana Câmpina și Breaza.