De ce se droghează adolescenții: “din curiozitate, pentru a fi cool sau din plictiseală”

- Social -

Federația Națională a Părinților (FNaP) a realizat un sondaj pe o serie de grupuri anonimizate formate din peste 100 de elevi de gimnaziu și liceu, în urma căruia a identificat o falie semnificativă între ceea ce cred părinții și ceea ce percep copiii atât în privința comunicării, cât și în privința subiectului delicat al consumului de droguri.

Sondajul face parte din campania Unspoken de prevenire a consumului de droguri la copii, o campanie care beneficiază de susținerea Agenției Naționale Antidrog și celor două Federații ale Sindicatelor Profesorilor, la care s-a alăturat recent și Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse.
La întrebarea legată de motivele pentru care ar începe să consume droguri, adolescenții participanți la aceste focus grupuri au indicat curiozitatea, pe primul loc, apoi dorința de a fi ”cool”, iar pe locul al 3-lea - plictiseala. Spre deosebire de ceea ce au spus copiii, la aceeași întrebare peste 1.000 de părinți au indicat pe primul loc, categoric, influența anturajului.
Doar jumătate dintre copiii care au participat la focus grupuri au recomandat o discuție cu părinții pentru ajutor la întrebarea ”ce sfaturi le-ai da altor copii mai mici pentru a nu ajunge/continua să consume droguri”. Aproape un sfert au recomandat schimbarea anturajului, iar dintre celelalte răspunsuri au fost să evite drogurile chiar și din curiozitate, să se informeze despre cazurile de consum care s-au dovedit fatale, respectiv să nu se lase influențați de consumatorii de droguri. Aproape în unanimitate, copiii care au ajuns să consume droguri spun că mare parte din informațiile despre droguri, disponibile pe internet, sunt mincinoase și ascund efectele reale nocive ale consumului.

Cel mai surprinzător a fost faptul că 38% dintre copiii și adolescenții participanți la sondaj au indicat faptul că nu comunică zilnic cu părinții despre activitățile lor curente, iar 11% dintre ei nu comunică nici măcar o dată pe săptămână. Doar 30% dintre adolescenți spun că părinții le ascultă opiniile și le respectă punctul de vedere. De altfel, 39% dintre respondenți au spus că se simt inconfortabil să discute cu părinții despre subiecte dificile și doar 29% dintre elevii de gimnaziu și liceu sunt capabili să discute subiecte dificile cu părinții.
O altă problemă evidențiată este faptul regretabil că 33% dintre respondenți nu participă deloc sau participă foarte rar la activități sportive, culturale sau de voluntariat.

”Drogurile sunt peste tot, atât în viața reală, cât și în cea online. Fiecare părinte trebuie să se educe pentru copilul lui. Doar așa, fiecare copil va știi că nu este singur în fața problemelor, că în familie poate găsi soluții. Prin această campanie, ne dorim să ajungem la cât mai mulți părinți, pentru a-i sprijini, pentru a face echipă alături de ei, astfel încât împreună să fim cercul de siguranță din jurul copiilor noștri”, a afirmat Ramona Dabija, director general al Agenției Naționale Antidrog.
”FNaP, prin campania Unspoken de conștientizare în rândul părinților a pericolelor consumului de droguri, face primii pași concreți în aducerea împreună a părinților, specialiștilor și întregului spectru de autorități competente. Suntem plăcut surprinși de interesul arătat de un număr mare de părinți în a deveni voluntari în această campania și de dorința lor de a participa la primul workshop de introducere și instruire a voluntarilor. În cadrul acestor întâlniri, FNaP lansează Ghidul intitulat Ce ne spunem în familie, un instrument de sprijin valoros în comunicarea părinți - copii, ajutând la prevenirea consumului de droguri”, a anunțat Eugen Ilea, președintele Federației Naționale a Părinților.
FNaP dezvoltă campania Unspoken cu ajutorul unui grup de psihologi și psihoterapeuți, experți în adicții, avocați, comunicatori profesioniști și specialiști în domeniul politicilor publice, alături de sute de voluntari, părinți și copii, determinați să contribuie nemijlocit la prevenția împotriva consumului de droguri de orice fel. Pentru a vă alătura, trimiteți un mesaj la adresa de e-mail: bucuresti@fnapip.ro.