Modificările la Codurile Penale sunt neconstituționale. CCR a reacționat, în sfârșit, după amânări repetate în luarea unei decizii

- Actualitate -

Judecătorii Curții Constituționale au decis astăzi declararea ca neconstituțională a controversatelor modificări aduse Codurilor Penale de coaliția aflată la guvernare. Decizia a fost luată în unanimitate și vine după șapte runde de... amânări. În mod cert, această decizie a judecătorilor CCR este luată și pe fondul cazului cutremurător al uciderii celor două fete de la Caracal, pentru că modificările aduse Codurilor Penale înlesneau, în cea mai mare parte, pedepsele pentru inculpații în dosarele de corupție, dar aveau efecte și asupra dosarelor de crimă.

"În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.286/2009 privind Codul Penal, precum şi a Legii nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, în ansamblul ei, este neconstituțională. De asemenea, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că Legea nr.135/2010 privind Codul de Procedură Penală, precum și pentru modificarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară, în ansamblul ei, este neconstituțională. Deciziile sunt definitive și general obligatorii și se comunică Președintelui României, președinților celor două Camere ale Parlamentului și prim-ministrului", se precizează în comunicatul CCR. 
Vă reamintim că Parlamentul a adoptat actele normative de modificare a Codurilor Penale în urmă cu trei ani, iar președintele României a sesizat Curtea Constituțională care a dat decizia de neconstituționalitate și a întors legile în Parlament. Atunci s-au făcut presiuni mari din partea conducerii PSD ca modificarea Codurilor Penale să fie făcută prin ordonanță de urgență, de către Guvern, însă ministrul de atunci al Justiției, Tudorel Toader, s-a opus. În aprilie 2019, Camera Deputaților, ca for decizional, a adoptat din nou, în mare viteză, aceste legi, lăsând nemodificate numeroase articole controversate. Legile au fost aprobate de PSD și ALDE, cu sprijinul UDMR și al unor parlamentari din Grupul Minorităților. Președintele Klaus Iohannis și partidele de opoziție au sesizat din nou Curtea Constituțională, a cărei decizie a venit astăzi și prevede neconstituționalitatea modificărilor.

Dacă aceste legi ar fi fost declarate constituționale și dacă ar fi intrat în vigoare, iată câteva dintre articolele controversate și efectele pe care le-ar fi produs: 
- Prescripția se reduce la opt ani pentru infracțiunile care primesc pedepse cu închisoarea mai mari de 10 ani, dar care nu depăşeşte 20 de ani. De asemenea, pentru pedepsele mai mici de zece ani, prescipția se reduce la șase ani, față de opt, cât era până acum.
- Reducerea pedepsei prin „circumstanțe atenuante” în cazul în care un inculpat plătește prejudiciul oricând pe parcursul cercetării penale sau până la sentința definitivă. Până acum era permisă plata doar până la primjul termen în instanță.
- Dacă abuzul în serviciu este al unui funcționar public, are o reducere a pedepsei cu o treime. Pedeapsa pentru abuz în serviciu este între 2 și 7 ani de închisoare.
- Făptuitorul în cazul cumpărării de influență nu se pedepsește dacă denunță fapta în termen de un an. În Codul penal aflat în vigoare nu exista un termen-limită.
- Nu se mai pedepsește neglijența în serviciu, care era închisoare între trei luni și trei ani sau plata unei amenzi.

Legat de cazul de la Caracal, iată ce efecte ar fi produs modificarea Codurilor Penale:
- Dacă la data pronunțării hotarârii condamnatul a împlinit vârsta de 65 de ani (principalul suspect, Gheorghe Dincă, are 66 de ani) nu îi putea fi aplicată pedeapsa detenției pe viață;
- Dacă se va stabili că acesta a săvârșit mai multe infracțiuni (ex lipsire de libertate, omor calificat, viol), pedeapsa pe care ar fi executat-o ar fi fost pedeapsa cea mai mare pronunțată pentru una dintre aceste infracțiuni, care nu putea fi sporită decât cu maxim 3 ani;
- Ar fi putut beneficia de circumstanțe atenuante constând în conduita bună avută înainte de săvârșirea infracțiunii și conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, fără a se putea aprecia această circumstanță în defavoarea inculpatului;
- Dacă ar fi primit o pedeapsă cu închisoarea mai mică de 10 ani, se putea libera condiționat după ce a executat o treime (deoarece are peste 60 de ani), iar dacă pedeapsa aplicată era mai mare de 10 ani se putea libera condiționat după ce a executat jumătate. La calcularea acestei fracții se ținea cont de durata muncii prestate;
- Dacă anumiți funcționari nu și-au îndeplinit atribuțiile de serviciu în legătură cu faptele, aceștia nu ar fi răsdpuns penal pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu;
- Înregistrările de pe camerele de supraveghere și cele realizate în locurile publice POT constitui mijloace de probă, nu TREBUIE să constituie mijloace de probă.
(Foto - Mediafax)