Pentru că podul reprezintă un real pericol, CFR a decis să-l închidă încă din toamna lui 2013. La început, problemele nu erau vizibile, dar acum se observă cu ochiul liber o denivelare a podului, exact în zona pilonului amplasat în mijlocul DN1. Acest picior al podului, de pe drumul național, se afundă ușor, iar din această cauză, grinzile prefabricate de deasupra lui se depărtează una de cealaltă.
Podul de peste râul Prahova și DN1, dintre comuna Poiana Câmpina și municipiul Câmpina, a fost construit în anul 1974. La începuturi, pe aici circulau inclusiv trenuri de persoane, spre Zorile și Valea Doftanei. Exista chiar și o ambulanță feroviară între Câmpina și Valea Doftanei. Apoi, pe pod treceau doar trenuri de marfă, cele care deserveau Rafinăria "Steaua Română" și Turnătoria Centrală Orion. Ulterior, au fost din ce în ce mai puține trenuri, din cauza problemelor economice ale celor două societăți. În septembrie 2013, CN CFR a luat decizia să închidă podul pentru că nu mai prezenta siguranță. Piciorul din mijlocul DN1 este în pericol, practic se afundă în sare.
"Rotiri ale pilei nr. 5 (pilonul din mijlocul DN1, n.r.) s-au constatat încă din anul 1985, din cauza faptului că terenul de fundare este un bloc de sare. În zonă sunt și ape subterane, care contribuie la acest proces. Podul a fost monitorizat permanent prin măsurători cu aparate optice și a fost expertizat de două ori, în 2000 și 2015. Din cauza deplasării pilei nr. 5, s-a creat o denivelare a grinzilor care se află pe această pilă, fapt ce a condus la interzicerea circulației feroviare pe acest pod în septembrie 2013. Secția L5 Câmpina efectuează lunar monitorizarea podului prin măsurători topometrice și nu se constată evoluții periculoase ale deplasării pilei nr. 5", acesta este răspunsul conducerii CN CFR la adresa transmisă de către Primăria Poiana Câmpina, instituție care a dorit să tragă un semnal de alarmă cu privire la problema podului de cale ferată pentru evitarea producerii unei eventuale catastrofe.
Practic, cauzele care au condus la deteriorarea podului sunt exact cele care provoacă și alunecările de teren de pe Strada Plevnei din Câmpina, zonă adiacentă DN1. În privința podului, nu există deocamdată un proiect de consolidare. Va fi monitorizat în continuare de către reprezentanții CFR.

Comitetul Local pentru Situații de Urgență din Câmpina, convocat sâmbătă seara de primarul Irina Nistor, a discutat despre o serie de măsuri care ar trebui luate în condițiile în care municipiul nu are apă potabilă și, cel mai probabil, nici nu va avea până miercuri, 3 decembrie 2025.

Ședința Comitetului Local pentru Situații de Urgență, desfășurată la Primăria Câmpina sâmbătă seara, s-a încheiat cu vești proaste. În cel mai optimist scenariu, alimentarea cu apă potabilă la parametri de calitate va fi reluată abia miercuri, 3 decembrie, la cinci zile de la sistare.

Zeci de mii de oameni nu doar din Prahova, ci și din județul Dâmbovița, au rămas fără apă potabilă în urma lucrărilor de la barajul Paltinu, iar ministru Mediului, Diana Buzoianu, acuză o "lipsă gravă de profesionalism, inacceptabilă" din partea instituțiilor implicate. Ministrul anunță trimiterea Corpului de Control pentru a stabili cine poartă responsabilitatea acestei situații.

ESZ, compania care produce apa pe care o distribuie HidroPrahova, a publicat o serie de imagini - cum arată apa care intră în stația de tratare de la Paltinu.