La sosirea la Câmpina a străinilor specialişti în domeniul petrolului, la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea, printre clădirile care au fost ridicate s-au numărat şi mai multe biserici, de diferite confesiuni. Cea mai cunoscută şi mai reprezentativă, poate şi mai bine păstrată, este Biserica Catolică, dar probabil că mai puţină lume ştie că în Câmpina a existat şi o Biserică Evanghelică.
Biserica Evanghelică se afla în capătul Străzii Mărăşeşti, spre Strada Plevnei, iar comunitatea evanghelică la Câmpina, în prima jumătate a secolului trecut era una destul de importantă. Treptat, comunitatea aceasta a scăzut foarte mult, astfel că la un moment dat, prin anii '50, mai rămăsese o singur persoană, pentru care venea special de la Bucureşti un preot.
Între timp, lucrurile s-au mai schimbat, iar în zilele noastre, în clădirea fostei Biserici Evanghelice se află o altă biserică. Este Biserica Adventistă de Ziua a Şaptea, clădirea fiind extinsă şi modernizată, dar păstrând şi unele elemente arhitectonice, cel mai clar fiind turnul.
"Câmpina, România 100" este o rubrică pe care o dedicăm tuturor câmpinenilor, în Anul Centenarului Marii Uniri. Timp de 100 de zile vă vom prezenta câte o fotografie din Câmpina de altădată și același loc așa cum arată el astăzi.
Citiţi şi Câmpina, România 100. Biserica Catolică "Sfântul Anton de Padova", ieri și astăzi
Câmpina, România 100. Centrul localității în perioada interbelică, în anii '70-'80 și astăzi
Câmpina, România 100. Vila administratorului societății Astra Română, din urmă cu un secol, Casa Căsătoriilor de astăzi

Președintele Consiliului Județean Prahova, Virgiliu Nanu, a dispus, începând de miercuri, 5 august 2026, un set de măsuri menite să reducă consumul de energie electrică în toate imobilele aflate în proprietatea Consiliului Județean, ca parte a unui demers mai amplu de utilizare responsabilă a fondurilor publice.

Parcurgând Câmpina la pas ajungi și în zone care nu se regăsesc nici în pliantele turistice, nici în cele.. electorale.

Profesorul Anastase Scripcă a murit pe 4 august 1944, la ora 11.00, la vârsta de 75 ani, în locuinţa sa din Câmpina, strada Băicoianu nr. 13 (n.n. - astăzi, Strada Vasile Alecsandri). Este înmormântat în cimitirul central (Bobâlna de azi). Ulterior, meşterul popular Nicolae Goage aşează aici, în memoria sa şi a soţiei, Maria Scripcă, o troiţă din lemn sculptat,care astăzi, din păcate, nu mai există.

Teodor Ștefan Pavel este elevul de la Liceul Teoretic „Aurel Vlaicu” din Breaza, care a obținut cea mai mare medie la Evaluarea Națională din acest an.