17.126 alegători au votat la alegerile europarlamentare din 26 mai, în municipiul Câmpina, prezența la vot fiind de 54,66%. Din totalul alegătorilor, în jur de 14.670 persoane au votat și la referendumul privind justiția.
Iată cum a fost votul la referendum în municipiul Câmpina:
- La întrebarea "Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție?", au răspuns DA 12.370 alegători, au răspuns NU 1.673 alegători, iar 622 voturi au fost nule.
- La întrebarea "Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?", au răspuns DA 12.415 persoane, au răspuns NU 1.646 persoane, 609 voturi fiind anulate.
Pentru ca referendumul să fie validat, era nevoie ca 30% dintre românii cu drept de vot să se prezinte duminică la urne și să ceară și buletinele de vot pentru referendum, pe lângă cel pentru alegerile europarlamentare. Cu alte cuvinte, pentru ca referendumul să fie valabil, ar fi trebuit să participe la vot 5.480.080 de alegători, prag depășit duminică încă de la ora 17.00. Următorul prag prevăzut de lege - 25% din voturile pentru referendum să fie valabil exprimate.
(Sursă foto - Mediafax)
Citiți și: USR-PLUS a câștigat alegerile europarlamentare la Câmpina. Pe locul doi este PNL, iar pe trei, la mare distanță, PSD

Realizat recent, în mandatul precedent, terenul de fotbal din comuna Șotrile o ia, încet, dar sigur, la vale!

După cum am scris într-un articol anterior, Consiliul Local Câmpina a adoptat miercuri, 4 noiembrie 2024, un proiect de hotărâre privind aprobarea documentației pentru achiția de microbuze electrice. Iar la finalul acestei ședințe s-a aflat că prețul unui microbuz este estimat la 360.000 euro.

Adoptarea de Guvernul Niculescu a unei ordonanțe de urgență care limitează (din nou) cheltuielile în administrațiile locale, a provocat o reacție din partea primarului municipiului Câmpina, Irina Nistor.

La 36 de ani de la ieșirea din dictatura comunistă, Guvernul condus de Peter Magyar a deschis “dosarele informatorilor” din Ungaria. Faptul că documentele pot fi consultate de public constituie un eveniment istoric și este, în același timp, o promisiune îndeplinită a premierului Magyar și a partidului său – Tisza.