La 1 aprilie 2021 s-a împlinit jumătate de secol de la inaugurarea Barajului Paltinu, prima construcție hidrotehnică în dublu arc din România. Lucrările de construcție au început în 1966 și s-au finalizat în 1971, an în care, la 1 aprilie, barajul a fost pus în funcțiune.
Pentru că râul Doftana are debitul cel mai mare la confluenţa cu afluentul Păltinoasa, s-a decis ca în aval de acest punct să fie construit barajul. Prin ridicarea acestuia, s-a creat un lac artificial denumit Paltinu sau Păltinoasa, care se întinde astăzi pe o suprafaţă de 215 hectare. La prima umplere a lacului s-au constatat inflitraţii mari pe sub soclu, depăşind 150 l/s şi deplasări ale structurii la contactul dintre arcul central şi aripa parabolică. A fost momentul în care specialiştii au decis că se impun lucrări suplimentare de consolidare pentru a se evita un dezastru. Aceste lucrări au fost executate în perioada 1976-1982: suplimentarea voalului de etanşare, amplificarea sistemului de drenaj şi acoperirea părţii aval a versantului stâng cu blocuri de beton în trepte de 6 -8 m, ancorate în adâncime cu cabluri pretensionate. Barajul a fost realizat de angajaţi ai Trustului de Construcţii Hidrotehnice care a adus atât specialişti, pionieri în domeniu, dar şi mii de muncitori din toată ţara.
Câteva date despre Barajul Paltinu:
- construcţia barajului a început în 1966 şi a durat cinci ani
- barajul are o înălţime de 108 m, lungimea coronamentului este de 455 m, iar volumul betonului – 150.000 mc
- volumul lacului de acumulare Paltinu este de peste 50 milioane mc, iar debitul apei în staţia de tratare Voila – 1.500 l/s
- în perioada 1976-1979 s-au realizat aducţiunea Voila-Brazi II, aducţiunea Movila Vulpii-Teleajen, încă două rezervoare de înmagazinare şi încă o staţie de tratare a apei
- în perioada 1983-1988 s-au realizat bazinul de apă Lunca Mare, priza Cheile Brebului şi aducţiunea Movila Vulpii-Teleajen II
- pe lângă apărarea împotriva inundaţiilor, barajul asigură și alimentarea cu apă pentru o parte a judeţului Prahova, inclusiv municipiile Câmpina și Ploiești
- la piciorul barajului s-a executat o centrală hidroelectrică cu două turbine, având o putere instalată de 10 MW și o producție anuală de 30,20 GWh/an

În prima jumătate a secolului trecut, în care Câmpina a cunoscut cea mai mare expansiune, pornind de la cea economică, au apărut foarte multe clădiri, cele mai multe dintre ele păstrându-se până în zilele noastre.

La Catedrala Patriarhală din Capitală are loc pelerinajul la moaștele Sfântului Dimitrie cel Nou - ocrotitorul Bucureștiului și ale Sfântului Ioan Iacob de la Neamț.

În ajunul marii sărbători creștine a Sfântului Mare Mc. Dimitrie, Parohia Provița de Sus, reprezentată de părintele paroh Daniel Rândașu, împreună cu membrii Consiliului Parohial și ai Comitetului Parohial, a oferit daruri bătrânilor de la Conacul Bunicii Câmpina.

Comuna Provița de Jos încheie cu succes proiectul "Amenajarea unui spațiu de promovare și comercializare a produselor locale ale producătorilor agricoli de pe raza comunei Provița de Jos", implementat cu sprijinul fondurilor europene nerambursabile prin SDL 2014-2020 GAL Dealurile Sultanului.