La 1 aprilie 2021 s-a împlinit jumătate de secol de la inaugurarea Barajului Paltinu, prima construcție hidrotehnică în dublu arc din România. Lucrările de construcție au început în 1966 și s-au finalizat în 1971, an în care, la 1 aprilie, barajul a fost pus în funcțiune.
Pentru că râul Doftana are debitul cel mai mare la confluenţa cu afluentul Păltinoasa, s-a decis ca în aval de acest punct să fie construit barajul. Prin ridicarea acestuia, s-a creat un lac artificial denumit Paltinu sau Păltinoasa, care se întinde astăzi pe o suprafaţă de 215 hectare. La prima umplere a lacului s-au constatat inflitraţii mari pe sub soclu, depăşind 150 l/s şi deplasări ale structurii la contactul dintre arcul central şi aripa parabolică. A fost momentul în care specialiştii au decis că se impun lucrări suplimentare de consolidare pentru a se evita un dezastru. Aceste lucrări au fost executate în perioada 1976-1982: suplimentarea voalului de etanşare, amplificarea sistemului de drenaj şi acoperirea părţii aval a versantului stâng cu blocuri de beton în trepte de 6 -8 m, ancorate în adâncime cu cabluri pretensionate. Barajul a fost realizat de angajaţi ai Trustului de Construcţii Hidrotehnice care a adus atât specialişti, pionieri în domeniu, dar şi mii de muncitori din toată ţara.
Câteva date despre Barajul Paltinu:
- construcţia barajului a început în 1966 şi a durat cinci ani
- barajul are o înălţime de 108 m, lungimea coronamentului este de 455 m, iar volumul betonului – 150.000 mc
- volumul lacului de acumulare Paltinu este de peste 50 milioane mc, iar debitul apei în staţia de tratare Voila – 1.500 l/s
- în perioada 1976-1979 s-au realizat aducţiunea Voila-Brazi II, aducţiunea Movila Vulpii-Teleajen, încă două rezervoare de înmagazinare şi încă o staţie de tratare a apei
- în perioada 1983-1988 s-au realizat bazinul de apă Lunca Mare, priza Cheile Brebului şi aducţiunea Movila Vulpii-Teleajen II
- pe lângă apărarea împotriva inundaţiilor, barajul asigură și alimentarea cu apă pentru o parte a judeţului Prahova, inclusiv municipiile Câmpina și Ploiești
- la piciorul barajului s-a executat o centrală hidroelectrică cu două turbine, având o putere instalată de 10 MW și o producție anuală de 30,20 GWh/an

Cu ocazia Zilei Internaționale a Tineretului, la Centrul Cultural pentru Tineret al Fundației Zamolxes din Câmpina (B-dul Nicolae Bălcescu, 45 - Căminul Petrol) va avea loc Ziua Porților Deschise.

Președintele Consiliului Județean Prahova, Virgiliu Nanu, a dispus, începând de miercuri, 5 august 2026, un set de măsuri menite să reducă consumul de energie electrică în toate imobilele aflate în proprietatea Consiliului Județean, ca parte a unui demers mai amplu de utilizare responsabilă a fondurilor publice.

Parcurgând Câmpina la pas ajungi și în zone care nu se regăsesc nici în pliantele turistice, nici în cele.. electorale.

Profesorul Anastase Scripcă a murit pe 4 august 1944, la ora 11.00, la vârsta de 75 ani, în locuinţa sa din Câmpina, strada Băicoianu nr. 13 (n.n. - astăzi, Strada Vasile Alecsandri). Este înmormântat în cimitirul central (Bobâlna de azi). Ulterior, meşterul popular Nicolae Goage aşează aici, în memoria sa şi a soţiei, Maria Scripcă, o troiţă din lemn sculptat,care astăzi, din păcate, nu mai există.