Podul cu Tei, de la marginea municipiului Câmpina, spre Șotrile, a fost una dintre zonele de agrement cele mai frumoase din jurul localității. Mai ales în perioada de înflorire a teiului, mulți, foarte mulți câmpineni, dar și oameni din alte localități veneau aici pentru aerul extrem de curat și pentru a savura parfumul plăcut al florilor de tei. Această zonă făcea parte, cândva, din parcul Castelului Voila, construit de prințul Dimitrie Barbu Știrbei, iar aici, la Podul cu Tei, se organizau petreceri populare la diferite sărbători.
Astăzi, din păcate, lucrurile nu mai arată deloc la fel. La indolența autorităților locale, care nu au avut niciodată în vedere, în ultimii 30 de ani, reamenajarea acestei zone, se adaugă jaful din perioada de înflorire a teiului, gunoaiele aruncate la tot pasul, dar și tăierile masive de copaci, care oferă o imagine dezolantă unei zone, altădată, superbe. De câțiva ani, Podul cu tei aparține Romsilva, iar despre acest din urmă aspect, al defrișărilor, șeful Ocolului Silvic Câmpina, Mihail Cojocaru, ne-a explicat câteva lucruri mai puțin cunoscute. ”Nu se poate pune problema unor defrișări, ci se fac tăieri pentru conservarea și regenerarea fondului forestier. Într-adevăr, imaginile sunt dezolante, dar noi acționăm în baza unor documente elaborate de specialiști renumiți în silvicultură, documente aprobate prin ordin al Ministrului Mediului. Nu se taie copaci decât pe anumite parcele, periodic, și întotdeauna după curățarea terenului, la câteva luni, are loc o împădurire a zonei, prin plantarea de noi arbori, tineri, din speciile care sunt potrivite pentru zona noastră. Lumea ar trebui să înțeleagă faptul că, în momentul în care copacii trec de maturitate, în loc să vedem o pădure plină de copaci strâmbi, cocârjați, inestetici și fără valoare economică, este mult mai avantajos pentru generațiile viitoare și pentru regenerarea pădurii să tăiem copacii din acele parcele și să plantăm alții”, ne-a declarat șeful Ocolului Silvic Câmpina, Mihail Cojocaru, chiar în dreptul unei astfel de parcele. (video)
De asemenea, Mihail Cojocaru ne-a arătat și alte parcele unde în anii trecuți s-au tăiat copacii, imaginile fiind similare celor cu zonele defrișate acum, iar pădurea s-a regenerat, după plantările din urmă cu trei, cinci, zece, 15 sau chiar 20 de ani. (video)
Ocolul Silvic Câmpina are în administrare 10.905 hectare de fond forestier, din care 10.720 hectare sunt efectiv de pădure, iar zonele supuse regenerării forestiere sunt de ordinul câtorva hectare, anual. Pădurea din zona Podul cu Tei nu mai are statut de zonă de agrement, fiind în evidențele Ocolului Silvic ca un fond forestier cu valoare economică, ceea ce presupune că de aici, prin tăierile aprobate anual prin ordin al Ministrului Mediului, fondurile obținute din valorificarea lemnului constituie cam singura sursă de venit a Ocolului Slvic. Așa că, una dintre măsurile care ar putea fi luate pentru nu mai vedea astfel de imagini dezolante la Podul cu Tei, ar fi aceea ca administrația locală și cu factorii de decizie din silvicultură să se așeze la aceeași masă și să găsească cele mai bune soluții pentru a readuce zona într-un circuit turistic și de agrement.
Polițiștii din Ploiești au dispus la data de 16 septembrie, măsura preventivă a reținerii față de un bărbat de 52 ani, bănuit de comiterea infracțiunii de viol săvârșit asupra unui minor.
În baza Legii 350/2005, administrațiile locale alocă fonduri asociațiilor, fundațiilor și cluburilor sportive pentru activități nonprofit de interes general, din domenii precum cultură, tineret, social, mediu, educație civică și sport.
Compania Națională de Căi Ferate a decis desființarea totală a liniilor de circulație feroviară care legau gările Câmpina-Câmpinița-Telega.
În această dimineață, polițiștii Serviciului de Investigare a Criminalității Economice al Inspectoratului de Poliție Județean Prahova au pus în executare trei mandate de percheziție domiciliară în municipiile București și Câmpina, într-un dosar penal aflat sub coordonarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpina.