Social

Una dintre ultimele clădiri demolate înainte de 1989 a fost Hanul Palamida, clădirea acea stil bloc, lungă, unică în peisajul arhitectural câmpinean al vremii, situată pe Strada Goleşti, între străzile Hasdeu (fostă Lenin) şi Carol I (fosta 23 August). Clădirea a fost demolată cu puţin timp înainte de sfârşitul anului 1989 şi chiar în toamna aceluiaşi an societatea Neptun a început construcţia unui bloc, finalizat după Revoluţie.

În ultima vreme, lifturile blocurilor din Câmpina par să fi intrat într-o perioadă negră. În decurs de două săptămâni s-au înregistrat trei cazuri de persoane blocate în lift, fiind nevoie de intervenţia pompierilor de la ISU pentru rezolvarea situației.

Zona centrală a Câmpinei, mai exact km 0 de pe Bulevardul Carol I, a fost şi în perioada interbelică şi în zilele noastre, până mai deunăzi, locul preferat pentru sărbători. Şi pentru că în aceste zile are loc o nouă ediţie a "Serbărilor Toamnei", am dorit să punem faţă în faţă două imagini despărţite de aproape 100 de ani, cu momente de sărbătoare de ieri şi de azi.

Bulevardul Carol I era şi în perioada interbelică ceea ce este şi astăzi - artera principală a municipiului Câmpina. Singura diferenţă majoră este că, în perioada interbelică, această stradă era parte a drumului care lega Bucureştiul de Sinaia.

La intersecția Bulevardului Carol I cu Strada Oituz se află un parc de distracții, un loc de joacă pentru copii, care astăzi este cunoscut sub denumirea "Mițu-Chițu". Dar pentru mulți câmpineni, acest parc înseamnă amintiri frumoase din vremea în care se numea Parcul Pionierilor și mai târziu Parcul cu role.

Din fericire, există încă destule fotografii, unele mai vechi, altele mai noi, cu zona centrală a Câmpinei, mai ales a Bulevardului Carol I şi a ceea ce în zilele noastre numim "Pasajul de la Ceas".

Zona centrală a Câmpinei era în perioada interbelică foarte pitorească, ilustrând perfect imaginea unui târg de provincie. Am prezentat în mai multe rânduri imagini de colecţie de pe Bulevardul Carol I, artera principală a Câmpinei, care purta numele primului rege al României, aşa cum se întâmplă şi în prezent, după ce în perioada comunistă s-a numit 23 August.

O amplă acțiune de curățenie și igienizare s-a desfășurat sâmbătă, 15 septembrie, în comuna Poiana Câmpina, în cadrul campaniei "Let's do it, România!", cel mai mare proiect de implicare socială organizat în țara noastră. Poiana Câmpina a fost unul dintre cele 41 de puncte de înregistrare din Prahova, unde toți cei interesați puteau veni pentru a se alătura campaniei de curățenie.

Câmpina a avut o comunitate puternică de evrei, ceea ce a determinat la un moment dat chiar construirea unei sinagogi. La fel ca orice comunitate, evreii au contribuit din plin la efortul de război al României, iar în Cimitirul Eroilor de pe Strada Bobâlna există chiar o parcelă a eroilor evrei. Aici sunt înmormântaţi şase evrei căzuţi la datorie în primul război mondial.

Pe Câmpinița, în apropierea casei lui Nicolae Grigorescu și la doi pași de Vila Crăciun (Casa Pionierilor de mai târziu) se afla un imobil somptuos, o vilă deosebită în care locuia inginerul Sava, unul dintre directorii Rafinăriei din perioada interbelică, împreună cu familia. Aici în această casă, la invitația proprietarului, marele George Enescu a cântat de mai multe ori, acompaniat la pian chiar de doamna Sava. Erau vremuri înfloritoare pentru Câmpina din toate punctele de vedere.