La începutul lunii decembrie, Consiliul Local Câmpina a aprobat depunerea cererii de finanțare în vederea accesării de fonduri europene pentru modernizarea transportului public. Au trecut aproape două luni și nu s-a mai auzit nimic despre acest proiect. Asta, în condițiile în care termenul limită pentru depunerea cererii de finanțare și a documentației aferente este 22 martie 2018.
La ședința de săptămâna trecută a Consiliului Local Câmpina, Monica Clinciu, unul dintre consilierii care a susținut permanent acest proiect important pentru Câmpina, a readus în discuție subiectul și i-a întrebat pe reprezentanții Primăriei în ce stadiu se află realizarea documentației. Răspunsul a venit de la viceprimarul Adrian Pițigoi, cel care, vă reamintim, alături de primarul Horia Tiseanu, încasează lunar un spor de 25% din indemnizație pentru că lucrează cu fonduri europene: "În momentul de față avem pe SEAP licitația pentru realizarea studiului de trafic și a studiului de organizare a parcărilor, ambele fiind condiții impuse pentru depunerea cererii de finanțare". (video)
Ceea ce nu spune viceprimarul, însă, este faptul că anunțul pentru procedura de achiziție publică pe SEAP a fost publicat abia pe 22 ianuarie, termenul limită de depunere a ofertelor este 1 februarie, contractul cu firma câștigătoare se va semna și va intra în vigoare după adoptarea bugetul local pentru 2018 (deci, probabil, la finalul lunii februarie), iar de la data semnării contractului, firma respectivă va avea la dispoziție 30 de zile pentru realizarea celor două studii. Doar dacă vom avea noroc cu carul se va putea respecta termenul de 22 martie pentru depunerea cererii de finanțare și documentației aferente.
Vă reamintim că este vorba despre programul european POR 2014 - 2020 Axa 3 - "Reducerea emisiilor de carbon în zonele urbane, bazată pe planurile de mobilitate urbană durabilă", prin care se pot obține fonduri europene pentru achiziționarea de autobuze ecologice, crearea unei rețele de piste de biciclete și realizarea unui sistem de management al traficului. Administrația câmpineană a reacționat extrem de greu și, într-un fel, Primăria a fost forțată să accepte acest proiect în urma dezbaterilor organizate de consilierii locali Monica Clinciu și Florin Frățilă. Dacă în iunie 2017, când reprezentanții Primăriei Câmpina (Bianca Baltac și Mihaela Dănescu) au fost informați despre această oportunitate de către ADR Sud Muntenia, în cadrul unei întâlniri la Prefectura Prahova, lucrurile începeau să se miște, acum eram departe. Dar din iunie și până în septembrie, când noi am scris despre acest subiect, iar consilierii locali menționați au preluat inițiativa, nu s-a întâmplat absolut nimic. În cazul în care municipiul Câmpina va rata această oportunitate (ceea ce nu ne dorim, desigur) ar fi bine de știut cine e vinovatul și care este sancțiunea...
Ar mai trebui menționat un lucru. În continuare, Compartimentul de Programe de Finanțare și Relații Internaționale lucrează cu deficit de personal. Deși aici se pregătesc cele mai multe proiecte, inclusiv cele cu finanțare europeană, compartimentul în cauză are doar trei angajați. Și, atenție, acești trei angajați, care fac, practic, toată munca, nu primesc niciun spor pentru că lucrează cu fonduri europene. Nici măcar orele suplimentare nu le sunt plătite.

La ședința ordinară a Consiliului Local Câmpina de la finalul lunii septembrie s-a înregistrat o situație pe care noi, CâmpinaTV.ro, am considerat-o la momentul respectiv ”dezolantă și jignitoare”.

Pe DN 1, în zona localității Nistorești, județul Prahova, a avut loc sâmbătă un accident rutier în care au fost implicate cinci autoturisme.

O întrebare a consilierului local Nicolae Moisescu i-a prilejuit primarului Câmpinei, Irina Nistor, un răspuns mai amplu, complex, din care am mai aflat o serie de lucruri - nu prea promițătoare - despre fostul Sat de vacanță, adică fosta tabără Voila.

Prin Ordinul 1784/22 octombrie 2025, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a aprobat lista investițiilor pentru care se alocă finanțare de la bugetul de stat prin Programul național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat.