La sfârşitul anilor '70 şi începutul anilor '80 din secolul trecut, atunci când celebra sistematizare urbană începea să-şi pună amprenta şi asupra Câmpinei, o serie de locuri păstrau elemente din ambele epoci. Tocmai de aceea, fotografiile realizate în acea perioadă sunt foarte valoroase.
În episodul de astăzi al serialului nostru, prezentăm o imagine de colecţie, postată pe grupul "Câmpineanul" de pe Facebook, care ne arată o parte din actualul pasaj de la ceas. Se poate observa în dreapta imaginii intrarea spre Braseria Victoria, în vreme ce pe latura opusă a actualului pasaj se aflau încă imobilele vechi, majoritatea dinaintea perioadei interbelice. Astăzi, clădirile pitoreşti, dar cu aer învechit, au fost înlocuite de blocuri, spaţiul verde este ceva mai bogat.
"Câmpina, România 100" este o rubrică pe care o dedicăm tuturor câmpinenilor, în Anul Centenarului Marii Uniri. Timp de 100 de zile vă vom prezenta câte o fotografie din Câmpina de altădată și același loc așa cum arată el astăzi.
Citiţi şi Câmpina, România 100. Vila Dumitru Ştefănescu de ieri, Casa cu ceas de azi
Câmpina, România 100. Aripa Mărăşeşti a Liceului de fete "Iulia Hasdeu", ieri, în 1944, după bombardament, Colegiul Tehnic "Constantin Istrati" de azi
Câmpina, România 100. Lacul Curiacul, ieri și astăzi

Asistent medical generalist și asistent medical de farmacie sunt cursurile acreditate pe care le derulează Școala Postliceală „Louis Pasteur" Câmpina.

O lecție reușită este aceea în care copiii învață jucându-se, iar progresul lor este vizibil la fiecare pas. Preșcolarii grupei mari „Gărgărițele”, coordonați de profesor Elena Secară, au fost joi, 4 iunie, protagoniștii unei lecții demonstrative de succes, concepută ca o punte educațională spre clasa pregătitoare.

Mai rar ne este dat să vedem un asemenea eveniment cum a fost cel organizat la Provița de Sus de Ziua Copiilor. Curtea Bisericii "Adormirea Maicii Domnului" s-a umplut de veselie, de joacă, de culoare și entuziam.

Un apel fals la 112 nu înseamnă doar o alarmă nejustificată. Înseamnă direcționarea unor resurse umane și logistice către un eveniment inexistent, în timp ce, în alt loc, o persoană aflată într-un pericol real poate aștepta intervenția autorităților.