Despre piață și cultură. La Câmpina, în 2021

- Editorial -

Ședința din luna mai a Consiliului Local Câmpina a deschis o cutie a Pandorei și de aici înainte vom afla, probabil, tot felul de lucruri, mai mult sau mai puțin plăcute, despre instituțiile din subordinea administrației locale. Primarul vrea reorganizarea Pieței Centrale și a instituțiilor culturale, majoritatea din Consiliul Local se opune, fiecare parte are propriile argumente și, cu siguranță, nimeni nu va ceda, iar de pierdut nu va avea decât municipiul. 
Ca persoană care de aproape 20 de ani scrie despre Câmpina, o să-mi exprim un punct de vedere legat de aceste instituții pe care, probabil, le cunosc mai bine decât mulți dintre reprezentanții administrației publice locale. Poate că acest editorial este cam lung, dar cu răbdare poate fi dus la capăt.

Serviciul Public de Administrare și Exploatare a Pieței Centrale Câmpina a fost, încă de la înființare, din 2007, cea mai eficientă instituție din subordinea administrației locale. S-a autofinanțat, a făcut investiții din fonduri proprii, nu a cerut un ban de la bugetul local. S-a descurcat atât de bine încât a început să deranjeze. Mai întâi, în 2017, angajații Pieței Centrale nu au beneficiat de majorările salariale prevăzute de Legea 153 privind salarizarea personalului plătit din fondurile publice. Deși lucrau la un serviciu public din subordinea Consiliului Local, Primăria a preferat să-i încadreze la categoria “alte familii ocupaționale” și oamenii de la Piața Centrală au rămas atunci cu salariul brut lunar de 2.000 de lei. Ulterior, în 2018, au dat în judecată instituția și au câștigat, pentru că legea era de partea lor, iar Serviciul Public a fost obligat să le plătească drepturile salariale din urmă (patru procese, toate câștigate de angajați, aproape 780.000 lei valoarea drepturilor salariale obținute în baza hotărârilor judecătorești definitive). Oamenii au dat în judecată angajatorul, Serviciul Public, așa cum prevede legea, nu pe cei din Primărie, care au luat deciziile greșite... 
În 2018, Consiliul Local a decis ca Piața Centrală să vireze la bugetul local 50% din veniturile din chirii, apoi, din 2019, 100% din respectivele venituri. A fost momentul în care Piața Centrală a trecut pe subvenție de la bugetul local, iar planul de investiții a rămas doar pe hârtie. A venit și pandemia, problemele s-au acutizat și s-a ajuns în situația ca piața să rămână datoare bugetului local. După o perioadă în care a mers extraordinar de bine, piața câmpineană a fost virusată politic, aș zice eu, apoi afectată de pandemia de coronavirus. Nu mai vorbesc de faptul că pieței i s-a luat și bazarul, cică să se amenajeze o parcare. Consiliul Local a aprobat demolarea construcțiilor de acolo în mai 2018, iar acestea au fost demolate efectiv în februarie 2020, că doar nu dădeau turcii!
Ca om din afara sistemului, cred că piața ar trebui să-și păstreze forma de organizare, să rămână Serviciu Public, dar nu în subordinea Consiliului Local, ci a primarului, așa cum prevede Codul Administrativ. Pentru că, dincolo de ce s-a întâmplat până acum, se pare că se pregătește o “încălecare” a pieței și nu de către primar, așa cum lansează unii zvonuri pe... piață, ci din partea unor partide care-l vor legat de mâini și de picioare pe directorul Pieței Centrale. Partide care insistă pe constituirea unui Comitet Director care să ia decizii pe care directorul să le execute.
Pentru câmpineni, implicațiile politice contează mai puțin. Ei sunt interesați mai mult de prețurile din piață, iar aici ar trebui făcută o analiză serioasă pentru a vedea de ce este piața din Câmpina atât de scumpă și ce se poate face în acest sens. Că sunt taxele mari pentru comercianți nu e o explicație corectă, pentru că, în realitate, taxele percepute la Câmpina, pentru tarabe, sunt printre cele mai mici din țară. Un subiect asupra căruia vom reveni.

Reorganizarea culturală are, în opinia mea, două aspecte. Unul legat de manifestările culturale despre care s-a tot vorbit în ultima vreme și unul legat de infrastructura instituțiilor culturale, subiect atins mai puțin și nu doar acum, de noua administrație, ci dintodeauna. Referitor la manifestările culturale, aș vrea să insist asupra unui lucru – an de an, administrația locală a alocat bani de la buget pentru desfășurarea unor acțiuni, între 700.000 și 950.000 lei anual. Adică, miliarde bune de lei vechi. În banii ăștia a fost amestecată cultura cu sportul și cu acțiunile educative, iar calitatea actului cultural adevărat a lăsat mult de dorit. Culmea, instituțiile de cultură care au primit cei mai puțini bani, Biblioteca Municipală și Muzeul Hasdeu, au organizat mereu cele mai frumoase evenimente.
Nu mai insist asupra manifestărilor, spun doar că au fost organizate cum a crezut de cuviință fiecare instituție și cum și-a mai dat cu părerea câte un “specialist” din Primărie. Uneori a ieșit bine, alteori mai puțin bine. E adevărat, nici Câmpina nu mai e ce a fost odată, când aici concerta George Enescu sau când pe scena de la Sala Monovici urcau Constantin Nottara, Lucia Sturza Bulandra ori Constantin Tănase. Nici România nu mai e ce a fost odată, dar educație prin cultură eu cred că încă se mai poate face, inclusiv la Câmpina. Depinde, însă, și cine o face...
La capitolul legat de infrastructura instituțiilor culturale, aici chiar cred că este o mare problemă. Nu știu dacă a văzut cineva cum ploua în Biblioteca Municipală înainte de cârpeala de acum 2-3 ani. Sau rafturile vechi, pe care sunt așezate cărțile, mobilierul vechi, soba de teracotă, spațiul acela înghesuit în care, culmea, au loc evenimente frumoase, pe care numai gazdele știu cum le organizează. Evenimentele mari, gen Festivalul de Teatru pentru Elevi sau “Natura inspiră lectura”, se desfășoară în alte locații sau în aer liber. La Casa de Cultură și la Casa Tineretului au fost amenajate fațadele, anii trecuți. Dar sălile de spectacol... vai, un dezastru, o durere! Și dacă nu au fost modernizate când orașul avea bani, acum e greu, poate cu niște fonduri europene, dacă va fi posibil, poate, cine știe, la un moment dat... Avem aceste clădiri, da, mari, greu de întreținut, costisitoare. Ce să facem, să le punem la pământ sau să găsim soluții pentru rentabilizarea lor?
Tot vorbind de aceste instituții de cultură, mă gândeam la Expoziția schițelor lui Grigorescu (căreia îi spunem muzeu, dar nu este) sau la viitorul atelier cu machetele avioanelor lui Aurel Vlaicu. Mă mai gândeam la un posibil cinematograf în aer liber, un fel de grădină de vară, cum Câmpina a avut cândva. Oare ar costa mai mult decât skatepark-ul pe care nu-l folosește nimeni?
Cu sau fără Centrul Cultural dorit de o parte a administrației locale și nedorit de cealaltă parte, un lucru e cert - bruma de cultură câmpineană care mai există are nevoie de bani (publici și privați), are nevoie de specialiști, are nevoie de sinceritate și nu trebuie amestecată cu politicul sau cu vreo afacere, așa cum, din păcate, s-a mai făcut în ultimii ani.

P.S. 1 – Nu am pomenit de Muzeul Hasdeu pentru că aici se derulează un proiect european de restaurare și obiectivul este închis. Mi-e și frică să trec pe acolo, sincer, dar va trebui să o fac, la un moment dat pentru că am auzit numai lucruri... interesante despre execuția acestei lucrări. Castelul este pe stema localității, e parte din inima Câmpinei și așa trebuie să rămână.
P.S. 2 –  Revin puțin la Biblioteca Municipală, despre care noi am scris în 2017 și în 2019 că funcționează ilegal ca structură în aparatul de specialitate al primarului, în condițiile în care Legea 334/2002 (republicată) a bibliotecilor prevede altceva. Abia luna trecută s-a discutat despre acest subiect la nivelul administrației locale. A noii administrații, că vechea administrație se făcea că nu aude. Nu e deloc plăcut, credeți-mă, să vezi cum se bat unii cu pumnul în piept că au descoperit ceva despre care tu ai scris cu câțiva ani în urmă, dar nu te-a băgat nimeni în seamă.
P.S. 3 - S-au făcut multe greșeli în ultimii 20 de ani la instituțiile culturale. Și au fost acoperite multe greșeli. Gunoiul e încă sub preș. Sub preșul acela care începe să putrezească precum scenele sălilor de spectacole. Spre cine să arăți cu degetul? Spre cei care au greșit sau spre cei care au acoperit aceste greșeli? Sau să punem punct și să o luăm de la capăt?

• 28.07.2021 17:37 Alex @Anonim.Scolile postliceale Amus si Dr Dinu scot necalificati.Care jura pe sfantul plic la fel si medicii din SMC.Tot respectul pt dl Tiu si inca cativa care isi dau interesul dar mai bn de jumatate nu au ce cauta sa lucreze in spital.Scolile postliceale platesc per elev bani,pe cand practica in farmacii este benevola si cu greu te primesc sa fac practica de vara
• 27.07.2021 09:09 Anonim Pentru autorul articolului: 1. La Biblioteca NU "au loc evenimente frumoase" decat daca nu stii ce inseamna un eveniment frumos. Acolo sunt cativa abonati care-si lanseaza cartile si cam atat. 2. "Doamnele" directoare NU stiu ce inseamna managementul cultural si au fost angajate pe pile adica in cel mai grosolan si romanesc stil posibil ca si Ciprian Murariu care furnizeaza de ani buni "personal pentru a face practica" (fara plata) celor doua spitale deci amic cu doamna directoare (chiar as vrea sa vad o ancheta pe bune in acest caz). 3. Este necesar sa se aprobe reorganizarea culturii pe principii de competenta nu dat din gene (am inteles ca si din altceva dar sa nu fim vulgari).
• 07.06.2021 09:50 B D Felicitari pentru articol.Daca aveti timp tratati si problema parcarilor din oras,cu precadere cea de la piata cu inexistenta parcarii obligatorii pentru clientii Carefur.O ZI BUNA.
• 06.06.2021 08:14 Laurențiu Am urmarit video de la articolul scris de la sedinta consiliului. Mi se pare strigator la cer ce am vazut acolo; eu cred ca directorii de la Casa de cultura si Casa tineretului au uitat cum au ajuns sa ocupe aceste posturi. Atat am avut de spus, poate isi reamintesc si nu mai joaca teatru in fata consiliului.
• 06.06.2021 07:30 Ema Roman Felicitari pentru acest articol, cu siguranta din exterior lucrurile se vad mai clar decat din interior, din primarie, din cl sau din politica. Mie mi se pare ca agenda cetateanului nu e aceeasi cu a administratiei locale si asta e o problema veche. Ca un punct de vedere personal, eu cred ca zona culturala a Campinei sufera foarte mult la ambele capitole, asa cum ati spus si dvs, adica act cultural si infrastructura. Noi nu mai stim ce e cultura adevarata, nu avem oameni care sa inteleaga si sa puna in aplicare o cultura de calitate, nu avem specialisti in scet domeniu asa cum nu avem in multe altele si suntem mult prea mandri (orgoliosi) sa intrebam pe altii sau sa luam modele de la altii. Educatia prin cultura poate fi un deziderat dar eu nu sunt atat de optimista ca dvs si nu cred ca mai poate prinde decat la categorii restranse de populatie.
• 05.06.2021 15:42 Totty Si eu am nedumeriri.Nu stiu cat renteaza Casa Tineretului.Oricum cred la centru sa fie un singur director prin concurs.Casa de cultura are ansamblu,casa tineretului alt ansamblu si nu stiu cat de cunoscute sunt la nivel national.Strandul aduce public daca se repara,la Fantana cu Ciresi si pe Bulevard se pot tine in aer liber manifestari,spectacole,pe terenul de la Petrol daca se rabiliteaza complexul,parteneriat cu Upg sa avem si noi facultate tot la Casa Stiintei,sala de spectacole transformata in cinema,sau reabilitat vechiul cinema.Tinerii vor fi atrasi daca ai ce oferi.Lansari de carte mai multe,dar implicat si tineretul,este dezinteres si din partea profesorilor,avem pretentii sa ne numim intelectual dar accepti la liceu copii cu 3 si pretentii sa promoveze Bacul....nu au fost in stare sa aibe grija de niste parcuri de 20 ani