În perioada 10 mai - 31 iulie 2021, în România se va desfășura recensământul general agricol. Acesta se va derula sub forma unui interviu față în față cu șeful exploatației agricole cu sau fără personalitate juridică, pe baza unui chestionar în format electronic.
Programat inițial anul trecut, la zece ani de la precedentul recensământ agricol, acesta nu a mai avut loc din cauza pandemiei de coronavirus. Scopul recensământului este culegerea de informații și date statistice pentru realizarea unui tablou exhaustiv al caracteristicilor structurale ale exploatațiilor agricole necesare fundamentării programelor și politicilor agricole și de dezvoltare rurală la nivel național, dar și la nivel european. Rezultatele recensământului vor fi folosite pentru fundamentarea politicilor agricole europene comune, care să asigure României un sector agricol competitiv și durabil.
Printre întrebările la care acest recensământ își propune să răspundă se numără și cine va face agricultură în viitor având în vedere structura pe grupe de vârstă a fermierilor; câte femei mai lucrează în agricultură; dacă dispar fermele familiale; devine agricultura dominată de marile întreprinderi; există o pondere a creșterii agriculturii ecologice; cum se schimbă metodele de producție; în ce măsură influențează agricultura mediul și altele. De asemenea, colectarea datelor va viza și situația suprafețelor agricole utilizate, a suprafețelor aflate sub restricții de mediu, a efectivelor de animale și adăposturilor pentru acestea, a persoanelor care lucrează în agricultură, a măsurilor de dezvoltare rurală și altele. Fermierii care refuză să răspundă sau dau informații incorecte riscă amenzi cuprinse între 1.000 și 5.000 lei.
În momentul de față, România este țara din Uniunea Europeană cu cele mai multe și printre cele mai mici exploatații agricole, cu o suprafață medie de 3,6 hectare/exploatație, media europeană fiinde de 16,6 hectare/exploatație.
Recensământul este organizat de Institutul Național de Statistică, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Ministerul Afacerilor Interne, cu suportul tehnic al Serviciului de Telecomunicații Speciale.

Pe 24 octombrie 2024, Irina Mihaela Nistor depunea jurământul de credință (foto), devenind oficial primar al municipiului Câmpina, după alegerile din vara aceluiași an. Este prima femeie primar al municipiului Câmpina. Astăzi, 24 octombrie 2026, exact la jumătatea mandatului, am încercat o privire retrospectivă peste ceea ce au însemnat acești doi ani.

Cel puțin aceasta este propunerea primarului Irina Nistor, inițiator al proiectului de rectificare a bugetului local, care se va discuta marți, 27 octombrie, în cadrul unei ședințe extraordinare a Consiliului Local Câmpina.

Instituțiile din subordinea Primăriei Câmpina au solicitat sume suplimentare pentru plata utilităților, capitol la care - iată - suferă și instituțiile publice, nu numai populația.

De la bugetul local al municipiului Câmpina se alocă anual fonduri pentru lucrări de reparații și întreținere la bisericile din localitate. Dacă până acum alocarea se făcea printr-un proiect distinct, acum, alocarea este inclusă în rectificarea bugetului local, care va fi supusă votului Consiliului Local în cadrul unei ședințe extraordinare programate marți, 27 octombrie.