În perioada 10 mai - 31 iulie 2021, în România se va desfășura recensământul general agricol. Acesta se va derula sub forma unui interviu față în față cu șeful exploatației agricole cu sau fără personalitate juridică, pe baza unui chestionar în format electronic.
Programat inițial anul trecut, la zece ani de la precedentul recensământ agricol, acesta nu a mai avut loc din cauza pandemiei de coronavirus. Scopul recensământului este culegerea de informații și date statistice pentru realizarea unui tablou exhaustiv al caracteristicilor structurale ale exploatațiilor agricole necesare fundamentării programelor și politicilor agricole și de dezvoltare rurală la nivel național, dar și la nivel european. Rezultatele recensământului vor fi folosite pentru fundamentarea politicilor agricole europene comune, care să asigure României un sector agricol competitiv și durabil.
Printre întrebările la care acest recensământ își propune să răspundă se numără și cine va face agricultură în viitor având în vedere structura pe grupe de vârstă a fermierilor; câte femei mai lucrează în agricultură; dacă dispar fermele familiale; devine agricultura dominată de marile întreprinderi; există o pondere a creșterii agriculturii ecologice; cum se schimbă metodele de producție; în ce măsură influențează agricultura mediul și altele. De asemenea, colectarea datelor va viza și situația suprafețelor agricole utilizate, a suprafețelor aflate sub restricții de mediu, a efectivelor de animale și adăposturilor pentru acestea, a persoanelor care lucrează în agricultură, a măsurilor de dezvoltare rurală și altele. Fermierii care refuză să răspundă sau dau informații incorecte riscă amenzi cuprinse între 1.000 și 5.000 lei.
În momentul de față, România este țara din Uniunea Europeană cu cele mai multe și printre cele mai mici exploatații agricole, cu o suprafață medie de 3,6 hectare/exploatație, media europeană fiinde de 16,6 hectare/exploatație.
Recensământul este organizat de Institutul Național de Statistică, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Ministerul Afacerilor Interne, cu suportul tehnic al Serviciului de Telecomunicații Speciale.

Zilele acestea la Spitalul Municipal Câmpina este doliu. S-a stins din viață medicul Gabriela Vlad, medic de urgențe. Avea 58 ani.

Dacă în privința unităților școlare din Câmpina și celelalte localități afectate de criza apei, s-a decis mutarea deciziei în fiecare școală - fie cu programarea cursurilor online, fie cu programarea activităților din alte programe, la Școala de Agenți de Poliție ”Vasile Lascăr”, decizia a fost una mai dificilă.

Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, a prezentat miercuri seară concluziile verificărilor Corpului de Control realizate în cazul crizei apei din Prahova. Buzoianu a anunțat demiterea directorului de la ABA Buzău - Ialomița și demisia directorului Administrației Naționale Apele Române, Florin Ghiță, care ocupa interimar această funcție.

La nivelul Consiliului Județean Prahova a avut loc o întâlnire a președintelui Virgiliu Nanu cu reprezentanții OMV Petrom, alături de directorul Hidro Prahova, Andrei Bontic, pentru a analiza o posibilă soluție alternativă de alimentare cu apă pentru comunitățile din Câmpina, Poiana Câmpina și Breaza.