În perioada 10 mai - 31 iulie 2021, în România se va desfășura recensământul general agricol. Acesta se va derula sub forma unui interviu față în față cu șeful exploatației agricole cu sau fără personalitate juridică, pe baza unui chestionar în format electronic.
Programat inițial anul trecut, la zece ani de la precedentul recensământ agricol, acesta nu a mai avut loc din cauza pandemiei de coronavirus. Scopul recensământului este culegerea de informații și date statistice pentru realizarea unui tablou exhaustiv al caracteristicilor structurale ale exploatațiilor agricole necesare fundamentării programelor și politicilor agricole și de dezvoltare rurală la nivel național, dar și la nivel european. Rezultatele recensământului vor fi folosite pentru fundamentarea politicilor agricole europene comune, care să asigure României un sector agricol competitiv și durabil.
Printre întrebările la care acest recensământ își propune să răspundă se numără și cine va face agricultură în viitor având în vedere structura pe grupe de vârstă a fermierilor; câte femei mai lucrează în agricultură; dacă dispar fermele familiale; devine agricultura dominată de marile întreprinderi; există o pondere a creșterii agriculturii ecologice; cum se schimbă metodele de producție; în ce măsură influențează agricultura mediul și altele. De asemenea, colectarea datelor va viza și situația suprafețelor agricole utilizate, a suprafețelor aflate sub restricții de mediu, a efectivelor de animale și adăposturilor pentru acestea, a persoanelor care lucrează în agricultură, a măsurilor de dezvoltare rurală și altele. Fermierii care refuză să răspundă sau dau informații incorecte riscă amenzi cuprinse între 1.000 și 5.000 lei.
În momentul de față, România este țara din Uniunea Europeană cu cele mai multe și printre cele mai mici exploatații agricole, cu o suprafață medie de 3,6 hectare/exploatație, media europeană fiinde de 16,6 hectare/exploatație.
Recensământul este organizat de Institutul Național de Statistică, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Ministerul Afacerilor Interne, cu suportul tehnic al Serviciului de Telecomunicații Speciale.

Proiectul de rectificare a bugetului local de la ședința ordinară a Consiliului Local Câmpina din 24 septembrie a adus o serie de lămuriri la unele probleme curente ale urbei.

A spus acest lucru chiar primarul municipiului Câmpina, Irina Nistor, în plenul ședinței ordinare a Consiliului Local din 24 septembrie 2026.

Un alt semn de întrebare ridicat de consilierul local Rudolf Leica în cadrul discuțiilor pe marginea proiectului de rectificare a bugetului local al municipiului Câmpina, aprobat în ședința din 24 septembrie a Consiliului Local, s-a referit la alocarea sumei de 44.000 lei pentru echipamente de climatizare.

În aceste zile se mai demolează o clădire din Câmpina - fostul sediu al Trezoreriei de pe Calea Doftanei, din apropierea Școlii Gimnaziale Centrale, chiar vis-a-vis de sala de sport de la Colegiul Național "Nicolae Grigorescu".