În anul 1864, prințul Dimitrie Barbu Știrbei a cumpărat, la Câmpina, mai multe proprietăți printre care și pădurea de la Voila. Aici a construit, în anii 1868-1870, un castel impresionant, în stil eclectic, cu linii ascuțite, ferestre mici și scări interioare înguste, o îmbinare a unor elemente în stilul Renașterii târzii cu forme neoclasice. Castelul de la Voila a supraviețuit trecerii timpului, dar a avut o istorie zbuciumată.
Castelul a fost moștenit de fiica prințului, Martha Știrbei de Blome (căsătorită cu un conte austriac). Prima expropriere s-a făcut după primul război mondial, în baza Legii 8697/1918 care se referea la posesorii străini, Martha și soțul ei locuind la Viena, unde primeau regulat arenda aferentă moșiei de la Câmpina. În 1919, Martha a venit în țară și a făcut o înțelegere cu autoritățile din acea vreme. A donat casa din Câmpina și terenul aferent pentru Liceul "Dimitrie Barbu Știrbei", cu două condiții - liceul să poarte numele tatălui său, iar ea să poată păstra castelul de la Voila și terenul aferent, de nouă hectare. Autoritățile au fost de acord inițial, dar apoi au încălcat înțelegerea, iar castelul și terenul au fost preluate de Ministerul Agriculturii. În perioada 1940-1944, la castel s-a instalat o unitate germană, care avea misiunea de a organiza apărarea antiaeriană a Câmpinei. În 1944 au năvălit rușii, care au devastat totul la Voila. Din 1945, după instaurarea regimului comunist, castelul a devenit un preventoriu pentru copiii nomeclaturiștilor, iar de la 1 martie 1971 a fost înființat aici Spitalul de Psihiatrie Voila. Atunci s-au realizat ample lucrări de renovare, au fost amenajate mai multe pavilioane, capacitatea spitalului ajungând la 370 paturi.
Spitalul Voila funcționează aici și astăzi, un spital regional cu 510 paturi, cu șapte secții pentru adulți, o secție sanatorială și o secție pentru copii.
(Sursă informații - "Monografia Spitalului Voila", autor prof. Alexandru Palaghiță)
"Câmpina, România 100" este o rubrică pe care o dedicăm tuturor câmpinenilor, în Anul Centenarului Marii Uniri. Timp de 100 de zile vă vom prezenta câte o fotografie din Câmpina de altădată și același loc așa cum arată el astăzi.
Citiți și: Câmpina, România 100. Strada 1 Mai de ieri, până la pasajul de la Ceas de astăzi
Câmpina, România 100. Policlinica de ieri și de azi..
Câmpina, România 100. Magazinul Agneta de ieri, un spațiu comercial gol, astăzi
Câmpina, România 100. Atelierul lui Aurel Kraus, de ieri, farmaciile de astăzi

Am reunit oferte privind meniul zilei de la restaurante din Câmpina și împrejurimi pentru a le da celor interesați posibilitatea de a alege.

Probleme parcărilor din municipiul Câmpina revine în actualitate. Chiar dacă la primul termen al consultării publice nu au existat prea multe propuneri din partea societății civile, administrația a continuat demersurile.

Primăria municipiului Câmpina reamintește cetățenilor programul de colectare a deșeurilor vegetale.

Pe 31 august 1909 se năștea la Câmpina Ionel Gologan - intelectual de prestigiu, autor de fabule, epigrame, traducător, dar și publicist, un om de mare valoare, despre care - din păcate - se știu prea puține în zilele noastre...