Drapelul național a fost înălțat astăzi pe catargul din centrul Câmpinei, din Parcul de la Soldat, în cadrul unei ceremonii la care au participat oficialități locale, dar și o delegație din orașul Cimișlia - Republica Moldova.
A fost o ceremonie scurtă, dar emoționantă, dedicată Zilei Drapelului. O zi pe care o sărbătorim începând din anul 1998 și care a fost instituită pentru a marca data de 26 iunie 1848, când Guvernul revoluționar a decis ca Tricolorul - roșu, galben și albastru, să reprezinte steagul național al tuturor românilor. Astăzi, despre semnificația celor trei culori a vorbit col (r) Marian Dulă, consilier local, președinte al Asociației Cultul Eroilor. Apoi a fost sfințit Drapelul și ridicat pe catarg în timp ce se intona Imnul Național.
La ceremonie au participat primarul Horia Tiseanu, administratorul public Remus Bădulescu, consilierii locali Monica Clinciu, Marian Dulă, Viorel Bondoc și Robert Minea, directorul Poliției Locale - Marius Vișan, directori din Primăria Câmpina și de la mai multe instituții publice. Au fost și oaspeți de peste Prut - viceprimarul orașului Cimișlia, Sergiu Vârlan, împreună cu Ansamblul Folcloric "Stejăreii" din această localitate înfrățită cu municipiul Câmpina.
Garda de onoare a fost formată dintr-un detașament de elevi de la Școala de Agenți de Poliție "Vasile Lascăr" și un detașament al pompierilor militari din Câmpina.

Sâmbătă, în prima zi a Festivalului „Serbările Toamnei” de la Câmpina, după festivitatea de premiere a elevilor și sportivilor, a fost momentul unor copii frumoși și talentați să urce pe scenă.

Dincolo de momentele oficiale și momentele artistice, „Serbările Toamnei” au însemnat și un adevărat târg, unde puteai găsi de la diverse mâncăruri, până la obiecte de artizanat, bijuterii, dar și un stand al... Jandarmeriei.

Sâmbătă dimineață a început o nouă ediție a „Serbărilor Toamnei”, iar deschiderea a fost prilejul premierii elevilor și sportivilor cu rezultate deosebite.

Ani Bradea este autoarea mai multor volume de poezie, interviuri și critică de artă. Literatura sa a trecut și granițele limbii române: volumul „Poeme din zid” a fost tradus în italiană și germană, iar proiectele sale dedicate românilor din diaspora au ajuns în numeroase orașe europene.