Numărul șoferilor prinși ”sub influența substanțelor psihoactive” a crescut alarmant la Câmpina. Care ar fi explicațiile?

Substanțele psihoactive, așa cum sunt ele stabilite de lege, sunt: amfetamine, benzodiazepine, metamfetamine, cocaină, canabis, opioide, ketamină, metadonă.
Trebuie să plecăm de la reglementările existente și să menționăm că legea nu face distincție între consumul de droguri din urmă cu mai multe zile și consumul înainte de a se urca la volan. Există o asemenea dezbatere, mai ales dn punct de vedere medical, unii experți fiind de părere că un consum în urmă cu mai multe zile, nu ar afecta capacitatea de a conduce ca atunci când se consumă astfel de substanțe cu numai câteva ore înainte de a se urca la volan. În același timp, conform Codului Penal, conducerea unui vehicul pe drumurile publice sub influența substanțelor psihoactive se pedepsește cu închisoare de la unu la cinci ani sau cu amendă penală. În România, deși posesia de canabis este ilegală, consumul nu este incriminat.
Ca practică, în prezent, în momentul în care polițiștii constată cu aparatul Drugtest că un conducător auto a fost depistat cu urme de substanțe psihoactive în corp, este condus la o unitate medicală, unde i se prelevează probe biologice. Acestea ajung apoi la Institutul Național de Medicină Legală, unde - în medie - buletinul toxicologic este gata în șase-șapte luni. De altfel, surse din cadrul INML, citate de Libertatea, au precizat că în momentul de față se află în lucru probe din noiembrie 2021.
O altă problemă este legată de interpretarea juridică a unei asemenea spețe. Sunt avocați care își apără clienții, prinși la volan sub efectul substanțelor psihoactive, susținând în fața instanței că aceștia au consumat în trecut astfel de substanțe, dar la momentul în care au fost opriți de polițiști nu se mai aflau sub influența acestora. Înalta Curte de Casație și Justiție a tranșat oarecum această problemă dând un verdict conform căruia simpla prezență a substanțelor psihoactive în organism este de natură să atragă răspundere penală pentru fapte de conducere a unui vehicul pe drumurile publice sub influența acestor substanțe.
O soluție juridică ar fi o nouă reglementare, care, la fel ca în cazul consumului de alcool la volan, să stabilească o limită între contravenție și infracțiune. La consumul de alcool, această limită este de 0,80 mg/l alcool pur în aerul expirat. La substanțele psihoactive nu există o astfel de limită, aparatele Drugtest indicând doar prezența sau nu a respectivelor substanțe în organism.
În schimb, în opinia noastră, cea mai mare problemă o reprezintă obișnuința consumului unor astfel de substanțe, fie că vorbim de oameni care se urcă la volan, fie nu. Și credem că este un fenomen, după ce - conform unui raport al Poliției Rutiere - din anul 2020 și până la jumătatea acestui an, peste 3.500 de conducători auto au fost depistați la volan sub influența substanțelor psihoactive. Dincolo de chichițe avocățești, de încadrarea sau nu într-o anumită categorie de vinovăție, dar și dincolo de întrebările ridicate în fiecare caz în parte, dacă omul chiar era sub influența substanțelor sau le consumase în urmă cu mai multe zile, totuși, realitatea crudă este că - practic - toți acești oameni au consumat la un moment dat, sub diferite forme, droguri! Și asta considerăm că este cu adevărat cea mai mare problemă... Fenomenul se extinde, este de domeniul evidenței că amploarea acestuia crește, ceea ce polițiștii depistează în rândurile unor conducători auto fiind numai vârful aisbergului dintr-un fenomen extrem de periculos și care pare a cuprinde tot mai mult din societate, inclusiv la Câmpina.