Pe 15 ianuarie 2019, de la ora 16.00, în sala mică a Casei de Cultură "Geo Bogza" din Câmpina, va avea loc un concurs de recitare de poezii cu participarea copiilor de la Școala Gimnazială "Ion Câmpineanu". Proiectul "Eminescu Aeternum" este dedicat Zilei Culturii Naționale și derulat de Școala "Câmpineanu" în parteneriat cu Biblioteca Municipală Câmpina, Casa de Cultură "Geo Bogza" și Societatea Scriitorilor Prahoveni.
Copiii vor recita poezii scrise de Mihai Eminescu, de Ziua Culturii Naționale, zi care reprezintă și data nașterii marelui poet. Anul acesta se împlinesc 169 de ani de la nașterea Luceafărului poeziei românești. Potrivit organizatorilor evenimentului din 15 ianuarie, de la Câmpina, proiectul "EMINESCU AETERNUM" se dorește a fi o modalitate de promovare a Zilei Culturii Naționale în rândul elevilor și comunității locale. Referindu-se la modul în care Eminescu este receptat astăzi, academicianul Eugen Simion afirma, cu ceva timp în urmă, faptul că, intrată definitiv în patrimoniul nostru spiritual, opera eminesciană reprezintă unul dintre elementele prin care românii au devenit o națiune europeană modernă prin spirit. Mare clasic al literaturii române, Eminescu, numit de către Constantin Noica omul deplin al culturii românești, rămâne o prezență vie printre noi, lumina geniului său devenind un punct de plecare pentru toată dezvoltarea viitoare a cugetării românești, așa cum intuia Titu Maiorescu la 1889, anul dispariției poetului.

Sâmbătă dimineață a început o nouă ediție a „Serbărilor Toamnei”, iar deschiderea a fost prilejul premierii elevilor și sportivilor cu rezultate deosebite.

Ani Bradea este autoarea mai multor volume de poezie, interviuri și critică de artă. Literatura sa a trecut și granițele limbii române: volumul „Poeme din zid” a fost tradus în italiană și germană, iar proiectele sale dedicate românilor din diaspora au ajuns în numeroase orașe europene.

Seratele Culturale Elstar s-au reluat cu un nou sezon, prima carte lansată în această toamnă fiind „Drumul spre sine. Însemnări despre psihanaliză ca mod de a trăi” de Ioana Scoruș, apărută la Editura Humanitas.

În centrul încăperii se află o lampă aprinsă. În jurul ei, așezate în cerc, femeile din Provița de Sus vorbesc despre cusut, despre anii de lucru, despre cooperativă, familie, bani, greutăți și despre felul în care un meșteșug se transmite de la o generație la alta. Unele poartă ii, altele țin în poală pânze cusute. Fotografiile surprind adesea mâinile: împreunate, odihnite una peste alta, ridicate pentru a întări o poveste sau pentru a reface un gest învățat cu zeci de ani în urmă.