Institutul Național al Patrimoniului a anunțat proiectele care au obținut finanțare din Fondul Național "Timbrul Monumentelor Istorice", printre acestea numărându-se și proiectul depus de Primăria Câmpina - "Elaborarea documentației tehnico-economice în vederea restaurării și punerii în valoare a Capelei Hernea". Este vorba despre o finanțare nerambursabilă de 126.751 lei pentru documentația aferentă tuturor fazelor de proiectare.
Peste 50 de proiecte au fost depuse la Institutul Național al Patrimoniului, instituție aflată în subordinea Ministerului Culturii, pentru finanțare din "Timbrul Monumentelor Istorice", 29 dintre acestea fiind declarate ca eligibile și obținând finanțarea necesară. Proiectul depus de Primăria Câmpina a avut un punctaj foarte bun - 89,6 puncte - al cincilea punctaj de pe lista proiectelor eligibile din Subprogramul de elaborare a documentațiilor tehnico-economice pentru restaurarea monumentelor istorice. "După elaborarea documentației, moment în care vom ști și la ce valoare s-ar ridica restaurarea propriu-zisă a Capelei Hernea, vom depune proiectul pentru obținerea finanțarii europene în vederea restaurării. Dorim să valorificăm la maxim următorul exercițiu financiar european, iar în privința monumentelor istorice, există informații clare că va există o astfel de axă de finanțare de la Uniunea Europeană și nu dorim să o ratăm", a afirmat primarul municipiului Câmpina, Alin Moldoveanu.
Capelea Hernea a fost declarată, anul trecut, cu mare întârziere, așadar, monument istoric de clasă A. A fost construită în anul 1886, aici fiind înmormântat Dumitru Hernea, un mare petrolist, proprietarul platoului de sonde Bucea din sudul Câmpinei. În anul 1896, societatea Steaua Română a cumpărat întreaga moșie a boierului Hernea, de peste 300 hectare. După naționalizarea din 1948, toate terenurile au intrat în proprietatea statului, iar urmașii lui Dumitru Hernea l-au deshumat, mutându-i rămășițele pământești în cavoul familiei de la Cimitirul Bellu din București. Capela a fost, practic, abandonată, dinainte de 1989 fiind într-o stare de degradare continuă.

În contextul crizei apei, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a ajuns de urgență la Consiliul Județean Prahova, unde, împreună cu președintele instituției, Virgil Nanu, a avut o ședință de lucru cu managerii spitalelor din Câmpina, Băicoi, Florești și Breaza.

Problemele de la Barajul Paltinu au dus la oprirea temporară a centralei electrice de la Brazi, deținută de Petrom și care furnizează aproape 10% din producția națională de electricitate.

În cursul zilei de marți, 2 decembrie, pompierii au ajuns cu o autocisternă cu apă și la Adăpostul chinologic de la Câmpina, situat la marginea localității, pe malul râului Doftana.

După cum scriam într-un articol anterior, la Câmpina a ajuns un nou transport cu apă potabilă îmbuteliată din rezerva de stat. Este vorba de 27.648 litri.