Institutul Național al Patrimoniului a anunțat proiectele care au obținut finanțare din Fondul Național "Timbrul Monumentelor Istorice", printre acestea numărându-se și proiectul depus de Primăria Câmpina - "Elaborarea documentației tehnico-economice în vederea restaurării și punerii în valoare a Capelei Hernea". Este vorba despre o finanțare nerambursabilă de 126.751 lei pentru documentația aferentă tuturor fazelor de proiectare.
Peste 50 de proiecte au fost depuse la Institutul Național al Patrimoniului, instituție aflată în subordinea Ministerului Culturii, pentru finanțare din "Timbrul Monumentelor Istorice", 29 dintre acestea fiind declarate ca eligibile și obținând finanțarea necesară. Proiectul depus de Primăria Câmpina a avut un punctaj foarte bun - 89,6 puncte - al cincilea punctaj de pe lista proiectelor eligibile din Subprogramul de elaborare a documentațiilor tehnico-economice pentru restaurarea monumentelor istorice. "După elaborarea documentației, moment în care vom ști și la ce valoare s-ar ridica restaurarea propriu-zisă a Capelei Hernea, vom depune proiectul pentru obținerea finanțarii europene în vederea restaurării. Dorim să valorificăm la maxim următorul exercițiu financiar european, iar în privința monumentelor istorice, există informații clare că va există o astfel de axă de finanțare de la Uniunea Europeană și nu dorim să o ratăm", a afirmat primarul municipiului Câmpina, Alin Moldoveanu.
Capelea Hernea a fost declarată, anul trecut, cu mare întârziere, așadar, monument istoric de clasă A. A fost construită în anul 1886, aici fiind înmormântat Dumitru Hernea, un mare petrolist, proprietarul platoului de sonde Bucea din sudul Câmpinei. În anul 1896, societatea Steaua Română a cumpărat întreaga moșie a boierului Hernea, de peste 300 hectare. După naționalizarea din 1948, toate terenurile au intrat în proprietatea statului, iar urmașii lui Dumitru Hernea l-au deshumat, mutându-i rămășițele pământești în cavoul familiei de la Cimitirul Bellu din București. Capela a fost, practic, abandonată, dinainte de 1989 fiind într-o stare de degradare continuă.

Este vorba de parcul care a purtat multă vreme numele „Mițu-Chițu”, denumire pe care unii încă o mai folosesc. Nu și parcul, care este închis de multă vreme, cu excepția unei scurte perioade de sărbători la finalul anului 2024.

Problema traficului rutier din Câmpina tinde să fie din ce în ce mai presantă pentru toți cei implicați, răsfrângându-se, finalmente, asupra administrației locale.

Aleea Scărișoara din Câmpina este una dintre zonele gri din punct de vedere al infracționalității.

Așa cum vă anunțam în articolele noastre anterioare, din luna februarie, în municipiul Câmpina au început să intre treptat în funcțiune insulele ecologice digitalizate achiziționate printr-un proiect cu fonduri europene.