De mai bine de trei ani, administrația câmpineană poartă discuții cu proprietarii locuințelor din blocurile încadrate în clasa I de risc seismic, în încercarea de a-i determina să se mute în blocul de necesitate pentru a se reabilita blocurile cu bulină roșie. După cum se știe, nu s-a ajuns la niciun rezultat. Problema Câmpinei nu este singulară la nivel național și se încearcă găsirea unor soluții, inclusiv legislative, pentru a se ieși din impas. Zilele trecute, o delegație a Băncii Mondiale și a Ministerului Dezvoltării Regionale a venit la Câmpina pentru a discuta cu reprezentanții Primăriei tocmai despre acest subiect.
Obiectivul declarat al întâlnirii a fost, după cum ne-a informat Primăria Câmpina, acela de a identifica provocările cu care se confruntă administrația locală în ceea ce privește renovarea blocurilor pentru reducerea riscului seismic. Ministerul Dezvoltării a solicitat Băncii Mondiale să efectueze "o analiză-diagnostic privind cadrul normativ pentru reducerea riscului seismic și a programelor anterioare de finanțare a acțiunilor de reducere a riscului seismic și planul de acțiune pentru revizuirea cadrului legislativ". Precizăm că Banca Mondială acordă servicii de asistență tehnică Ministerului Dezvoltării în cadrul proiectului "Consolidarea capacității de planificare strategică a Ministerului Dezvoltării în renovarea fondului național construit din perspectiva eficienței energetice și a riscului seismic". Câmpina este unul dintre orașele-pilot din țară unde Banca Mondială analizează situația și încearcă să găsească o soluție pentru a se depăși acest impas legat de refuzul locatarilor de a se muta pe perioada executării lucrărilor.
Una dintre concluziile discuțiilor a fost că principala problemă o reprezintă cadrul legislativ, care va trebui modificat, impunându-se de exemplu constituirea unei ipoteci finale, care, de altfel, este realul inconvenient pentru care mulți proprietari din blocurile cu risc seismic refuză să se mute și să accepte lucrările de consolidare. Cu alte cuvinte, trebuie "umblat" la legislația în vigoare, astfel încât oamenii să nu mai aibă îndoieli, rețineri sau suspiciuni. Se vor efectua mai multe analize, se va sta de vorbă inclusiv cu locatarii, se va reanaliza legislația și, în funcție de recomandările experților de la Banca Mondială, vor fi modificate unele prevederi din lege.
Aproape sigur, acest nou demers va duce la amânarea discuțiilor privind eventuala schimbare a destinației blocului de necesitate de la Câmpina, demers despre care mai mulți reprezentanți ai administrației locale afirmau că ar fi singura soluție pentru deblocarea situației. Se va aștepta analiza Băncii Mondiale și decizia Ministerului Dezvoltării înainte de a se lua orice hotărâre la nivel local.

Aceasta este întrebarea legitimă pe care și-o pun locuitorii din zonă și cei care tranzitează această străduță care trece pe lângă sala de sport a Liceului Tehnologic Energetic și iese în Strada Schelelor.

Luna aceasta s-au împlinit șapte ani de la semnarea contractului de finanțare pentru proiectul privind eficientizarea energetică a Spitalului Municipal Câmpina. Se întâmpla în ultimul mandat de primar al lui Horia Tiseanu, în martie 2019. După șapte ani și numeroase probleme, investiția pare a se îndrepta spre finalizare.

Poliția Locală Câmpina asigură monitorizarea permanentă, video și prin patrulări, a platformei de pe Aleea Parcului, unde se află containerele pentru deșeuri din materiale de construcții și deșeuri voluminoase.

După succesul documentarului România Sălbatică și al altor producții dedicate naturii, premiate internațional, regizorul și producătorul câmpinean Cosmin Dumitrache revine cu un nou proiect cinematografic. „Hoinari prin munți”, cel mai recent film al său, marchează o schimbare de perspectivă, fiind primul documentar observațional al regizorului, centrat pe latura umană.