Povestea plăcuțelor informative pentru clădirile reprezentative din Câmpina, ca un banc la ”Radio Erevan”

Scriam în urmă cu câteva zile (aici) despre faptul că, de la 1 septembrie, Primăria va începe să monteze plăcuțe informative pe clădirile reprezentative din Câmpina, după o idee a lui Șerban Băleanu, autor al mai multor volume despre istoria Câmpinei și deținătorul uneia dintre cele mai complexe colecții despre Câmpina, idee însușită de Consilul Local, care a aprobat, în luna mai a anului trecut, un proiect în acest sens, proiect inițiat de Monica Clinciu.
Imediat după apariția articolului nostru, am fost contactați de Iulian Tănașcu, cofondator al Asociației ”Călător prin România”, care ne-a precizat: ”Am văzut articolul dvs. și sunt realmente indignat. Vreau să știe toată lumea că Primăria Câmpina are un parteneriat cu asociația noastră, încheiat la începutul acestui an, prin care noi ne obligam să montăm gratuit plăcuțe informative la toate obiectivele turistice din Câmpina, plăcuțe care să cuprindă inclusiv coduri QR, care scanate cu un telefon inteligent pot oferi oricărei persoane interesate, în mod gratuit, informații despre obiectivul respectiv. După ce am fost plimbați cu vorba mai multe luni, acum constat că au preferat să le facă pe bani, în condiții grafice pe care nu vreau să le comentez și fără coduri QR. Efectiv și-au bătut joc de noi!”.
Am insistat și la Primăria Câmpina, iar în momentul în care am început să întrebăm despre parteneriatul cu Asociația ”Călător prin România” și oportunitatea oferită Câmpinei de reprezentanții acesteia, brusc lucrurile s-au schimb. De fapt, plăcuțele care ne-au fost prezentate zilele trecute nu au legătura cu proiectul aprobat de Consiliul Local, ci au fost realizate la propunerea Biroului de Urbanism, prin Serviciul de Administrare a Domeniului Public și Privat din Primăria Câmpina, au fost achiziționate în baza contractului de marcaje rutiere, au costat aproximativ 900 lei, sunt 14 bucăți și au fost făcute în baza listei monumentelor istorice primită de la Direcția Județeană pentru Cultură. Faptul că pe această listă apar și unele obietive care sunt și pe lista clădirilor reprezentative din punct de vedere istoric, cultural, arhitectural, aprobată de Consiliul Local, este doar o... coincidență.

Acum, pe de o parte, este bine că s-a făcut acest lucru și vor fi astfel marcate monumentele istorice din Câmpina. Pe de altă parte, este inadmisibil ca după un an și jumătate de la aprobarea unei hotărâri a Consiliului Local, aceasta să nu fie dusă la îndeplinire de Executiv și este intolerabil modul în care Primăria Câmpina comunică, inclusiv cu asociația cu care are un parteneriat. De asemenea, credem că asociația respectivă ar fi putut colabora, pentru textul de pe plăcuțele de informare, nu cu un angajat al Primăriei, care are alte însărcinări, ci poate chiar cu cel care a avut ideea și care, cu siguranță, ar accepta în mod voluntar să ajute la realizarea textului fiecărei plăcuțe în parte.
Faptul că nici până acum nu s-au făcut plăcuțele aprobate de Consiliul Local de un an și jumătate poate va oferi ocazia viitoarei administrații locale să facă lucrurile așa cum trebuie. Și poate tot viitoarea administrație a Câmpine va face lumină și în cazul Strategiei Turistice a localității, realizată în condiții foarte ciudate și despre care nu mai știe nimeni nimic. Cât despre situația penibilă în care Primăria Câmpina s-a pus singură în această poveste, ce ar mai putea fi de adăugat?!