Profesorul Nicolae Geantă este unul dintre puținii dascăli ai Câmpinei care are titlul de doctor, teza sa de doctorat fiind dedicată studierii impactului petrolului în arealul adiacent municiului Câmpina. În aceste condiții, am considerat că este persoana cea mai potrivită pentru a discuta despre rolul petrolului, al exploatării zăcămintelor de petrol, al felului în care aceasta a influențat evoluția întregii zone, precum și ce s-ar mai putea face de acum înainte.
”Prin venele mele curge și petrol, este ca un virus care m-a contaminat și chiar m-am dorit mult timp să am sondele mele”, ne-a mărturisit profesorul Nicolae Geantă.
De-a lungul discuției noastre, acesta a precizat numeroase date și informații foarte interesante, unele chiar inedite, despre ceea ce a însemnat industria petrolului pentru dezvoltarea acestei zone. De asemenea, a răspuns provocării noastre de a face un adevărat top al celor mai importante momente din exploatarea petrolului, care au influențat evoluția localității noastre. Profesorul Nicolae Geantă a mai oferit date, cifre și informații concrete privind exploatarea zăcămintelor de petrol în zonă, dar și din evoluția prelucrării acestuia, mai ales în cadrul rafinăriei, precum și tot ceea ce a însemnat dezvoltarea pe orizontală a acestei industrii. ”Acum, zăcămintele au secat, industria a dispărut...” a fost concluzia tristă a profesorului Nicolae Geantă, care s-a ferit de o continuare a declinului.
În același timp, profesorul Nicolae Geantă a evocat figurile a doi oameni care au avut un rol deosebit de important în dezvoltarea acestei industrii - Dumitru Hernia și Anton Raky, două nume aproape uitate și care nu și-au găsit în istoria locală locul pe care cu prisosință îl merită.
Pentru viitor, profesorul Nicolae Geantă consideră că un mic colț din fosta rafinărie ar putea fi transformat într-un parc tehnologic, care să atragă copiii și adulții, deopotrivă, și care ar putea deveni una dintre emblemele Câmpinei. ”Ar fi ceva unic în țară, eu nu știu să mai existe așa ceva, Muzeul Petrolului de la Ploiești fiind departe de ceea ce cred eu că a reprezentat petrolul pentru această zonă”, a mai adăugat Nicolae Geantă.
L-am provocat pe profesorul Nicolae Geantă și la un exercițiu de imaginație: ce ar fi fost Câmpina dacă nu exista petrolul în această zonă? Răspunsul acestuia pe cât de simplu, pe atât de dur a fost că ”dacă nu exista petrolul, Câmpina ar fi fost un sat, cam cum este Buștenariul, cu câteva grădini cu dovleci și niște capre”.
În Câmpina se derulează un proiect foarte interesant - ”Calificat pnetru viitor”, care propune inclusiv stagii de practică pentru elevi la mai mulți agenți economici din municipiu și nu numai, parteneri în cadrul acestui proiect.
La Câmpina se desfășoară în acest week-end a treia ediție a Festivalului de Artă pentru Tineret. A fost pentru noi prilejul unui scurt dialog cu Teodora Akinola, vicepreședinte al Asociației GEYC, principalul organizator al festivalului.
În această serie de interviuri vă vom oferi ocazia să aflați și alte lucruri din viețile unor oameni cunoscuți din Câmpina. Este un format flash-interviu, cu întrebări punctuale și răspunsuri scurte și la... subiect. Vor fi întrebări legate atât de cariera profesională a invitaților noștri, cât și din viața lor particulară.
De câteva luni bune, comuna Brebu a devenit epicentrul unui scandal între primarul Adrian Ungureanu, pe de o parte, și viceprimarul Cătălin Ilioiu și noua majoritate din Consiliul Local, pe de altă parte.