Două ONG-uri au demarat procedurile pentru declararea podului lui Cuza, dintre Câmpina și Bănești, ca monument istoric

Este vorba de "Re:Rise - Asociația pentru Reducerea Riscului Seismic" și Asociația ARCEN. Cererea celor două asociații de clasare a podului ca monument istoric în regim de urgență este susținută și de Institutul Național al Patrimoniului. De asemenea, Direcția Județeană pentru Cultură Prahova a contactat reprezentanții Institutului Național al Patrimoniului, pe care i-a anunțat că în scurt timp va fi declanșată procedura de includere a acestui pod pe lista monumentelor istorice.
”Avem multă treabă, dar avem și ocazia de a salva unul din cele mai lungi poduri de piatră încă existente în România, dacă nu cumva chiar cel mai lung, și un pod care a făcut parte din prima Șosea Națională. Sperăm ca pe viitor să avem alături de noi și autoritățile publice locale din Câmpina, Bănești și Prahova. Ce nu s-a reușit în zeci de ani de zile (clasarea podului), au reușit o mână de oameni inimoși în nici o lună. Imaginați-vă ce s-ar putea face dacă am lucra cu toții împreună și dacă astfel de proiecte ar avea susținere reală din partea mediului de afaceri local și din partea decidenților politici”, a scris pe contul său de Facebook unul dintre inițiatorii acestui demers, Matei Sumbasacu, tânăr inginer constructor, câmpinean, unul dintre fondatorii Asociației pentru Reducerea Riscului Seismic. De altfel, un câmpinean se numără și printre membrii ARCEN. Este vorba despre Alberto Groșescu, fotograf, vicepreședinte al Asociației Române pentru Cultură, Educație și Normalitate, pentru că asta înseamnă ARCEN. Așadar, doi tineri câmpineni, pe care i-a adoptat Bucureștiul, dar care nu uită de unde au plecat.

În aprilie 1861, în vremea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, începea construcția podului de piatră de peste râul Doftana, care asigura legătura dintre Câmpina și Bănești, pe drumul modern la acea vreme dintre Capitală și Brașov, via Valea Prahovei. Podul de piatră cioplită a fost construit în perioada 1861-1864, având nouă arcade și o lungime de aproximativ 152 metri, iar pe aici s-a derulat traficul rutier între București și Brașov până la construirea actualului drum național. Obiectivul a intrat în patrimoniul public al Câmpinei în anul 1874. Podul nu mai este funcțional din aprilie 2014, când a fost afectat de o viitură puternică în urma căreia stabilitatea sa a fost serios afectată și s-a dărâmat parțial. Autoritățile au luat atunci decizia de a închide traficul de orice fel pe acest pod, iar ulterior, printr-o asociere între Consiliul Local Câmpina, Consiliul Local Bănești și Consiliul Județean, a fost construită o punte metalică pentru pietoni și bicicliști. La începutul acestui an, podul s-a prăbușit aproape complet.
Demersul celor două ONG-uri este lăudabil, mai ales că ele fac acum ceea ce autoritățile publice nu au fost în stare să facă ani la rând. Rămâne de văzut, în condițiile de austeritate din ce în ce mai accentuată, în ce măsură se va găsi sprijin financiar pentru acest frumos proiect - refacerea podului lui Cuza. Probabil că salvarea o vor constitui tot fondurile europene.