Două ONG-uri au demarat procedurile pentru declararea podului lui Cuza, dintre Câmpina și Bănești, ca monument istoric

Actualitate (Categoria articolului)

Pe 8 ianuarie 2021, o mare parte din podul lui Cuza, care leagă municipiul Câmpina de comuna Bănești, s-a prăbușit. A stat în picioare 150 de ani și, în cele din urmă, a cedat în fața apelor, dar și a indiferenței. De atunci, de la începutul lui ianuarie, două asociații au demarat procedurile pentru declararea în regim de urgență a acestui pod ca monument istoric, ceea ce ar putea permite reabilitarea sa și includerea într-un viitor circuit turistic sau măcar pe lista obiectivelor turistice din zonă.

Este vorba de "Re:Rise - Asociația pentru Reducerea Riscului Seismic" și Asociația ARCEN. Cererea celor două asociații de clasare a podului ca monument istoric în regim de urgență este susținută și de Institutul Național al Patrimoniului. De asemenea, Direcția Județeană pentru Cultură Prahova a contactat reprezentanții Institutului Național al Patrimoniului, pe care i-a anunțat că în scurt timp va fi declanșată procedura de includere a acestui pod pe lista monumentelor istorice.
”Avem multă treabă, dar avem și ocazia de a salva unul din cele mai lungi poduri de piatră încă existente în România, dacă nu cumva chiar cel mai lung, și un pod care a făcut parte din prima Șosea Națională. Sperăm ca pe viitor să avem alături de noi și autoritățile publice locale din Câmpina, Bănești și Prahova. Ce nu s-a reușit în zeci de ani de zile (clasarea podului), au reușit o mână de oameni inimoși în nici o lună. Imaginați-vă ce s-ar putea face dacă am lucra cu toții împreună și dacă astfel de proiecte ar avea susținere reală din partea mediului de afaceri local și din partea decidenților politici”, a scris pe contul său de Facebook unul dintre inițiatorii acestui demers, Matei Sumbasacu, tânăr inginer constructor, câmpinean, unul dintre fondatorii Asociației pentru Reducerea Riscului Seismic. De altfel, un câmpinean se numără și printre membrii ARCEN. Este vorba despre Alberto Groșescu, fotograf, vicepreședinte al Asociației Române pentru Cultură, Educație și Normalitate, pentru că asta înseamnă ARCEN. Așadar, doi tineri câmpineni, pe care i-a adoptat Bucureștiul, dar care nu uită de unde au plecat.

În aprilie 1861, în vremea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, începea construcția podului de piatră de peste râul Doftana, care asigura legătura dintre Câmpina și Bănești, pe drumul modern la acea vreme dintre Capitală și Brașov, via Valea Prahovei. Podul de piatră cioplită a fost construit în perioada 1861-1864, având nouă arcade și o lungime de aproximativ 152 metri, iar pe aici s-a derulat traficul rutier între București și Brașov până la construirea actualului drum național. Obiectivul a intrat în patrimoniul public al Câmpinei în anul 1874. Podul nu mai este funcțional din aprilie 2014, când a fost afectat de o viitură puternică în urma căreia stabilitatea sa a fost serios afectată și s-a dărâmat parțial. Autoritățile au luat atunci decizia de a închide traficul de orice fel pe acest pod, iar ulterior, printr-o asociere între Consiliul Local Câmpina, Consiliul Local Bănești și Consiliul Județean, a fost construită o punte metalică pentru pietoni și bicicliști. La începutul acestui an, podul s-a prăbușit aproape complet.
Demersul celor două ONG-uri este lăudabil, mai ales că ele fac acum ceea ce autoritățile publice nu au fost în stare să facă ani la rând. Rămâne de văzut, în condițiile de austeritate din ce în ce mai accentuată, în ce măsură se va găsi sprijin financiar pentru acest frumos proiect - refacerea podului lui Cuza. Probabil că salvarea o vor constitui tot fondurile europene.

3889 vizualizari
2

Comentarii

Campurile marcate cu * sunt obligatorii
  • mariancd 27.01.2021 13:15 Nu stiu ce sa zic... Daca nu a fost reabilitat pana acum, acum dupa ce a cazut in mare parte de ce s-ar mai cheltui niste (multi) bani cu repararea lui? Cred ca localnicii ar fi mai fericiti cu un pod nou pe care sa se poata circula cu masina decat ceva istoric, nefunctional si care o sa stea cu anii in ''reabilitare''... Singurul avantaj pe care l-ar aducea repararea lui vor fi locurile de munca create in aceasta zona ...Personal nu vad dece dupa ce atita amar de vreme cat a fost ignorat ca monument istoric atat de valoros l-am transforma intr-o ''piatra de moara'' pentru bugetul local ...chiar daca unele fonduri o sa vina din alte surse ...
  • COJOCARU Ion 28.01.2021 10:46 Consider ca nu mai are sens sa-l declaram acum monument istoric. Pe vremea lui Cuza si a altor conducatori au fost construite foarte multe obiective. Cel mai simplu, demolarea si construirea unui pod nou pe schelet metalic pentru autovehicule. Ar fi si o varianta de rezerva la podul de pe DN1 in situatii de urgenta. Cu fonduri europene, de la CNAIR si Guvern/CJ Ph. Daca este legal, propun ca toti cetatenii din comuna Banesti sa contribuie cu zile de munca voluntara/patriotica. Eu sunt primul care ma inscriu cu 5 zile lucratoare.

Actualitate

5973 vizualizari
08 mai 2021 19:52

Lacul Bisericii din Câmpina a fost populat cu peste jumătate de tonă de pește

De ceva vreme, luciul apei Lacului Bisericii din Câmpina este acoperit într-o proporție importantă de o vegetație inestetică, aflată mai ales în apropierea malurilor și care conferă un aspect dezolant. Acum, Asociația Generală a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi împreună cu Primăria Câmpina au decis să populeze lacul cu o cantitate importantă de pește, principalul scop al acestei acțiuni fiind tocmai aducerea unor specii de pești care să contribuie la eradicarea vegetație care dă acum un aspect atât de urât lacului.

3013 vizualizari
07 mai 2021 11:24

47,68% - pierderile de apă în rețeaua HidroPrahova. La Câmpina, asta înseamnă o pierdere de peste 1.700 mc apă pe zi

2 comentarii

Faptul că există pierderi în rețeaua de transport și distribuția a apei, aparținând HidroPrahova, nu reprezintă o noutate. Este o problemă veche, pentru care HidroPrahova dă vina pe vechimea și uzura conductelor. După cum reiese dintr-o informare de presă a operatorului regional de apă și canal, pierderea de apă înregistrată în 2020, la nivelul județului, a fost de 47,68%. Cu alte cuvinte, aproape jumătate din cantitatea de apă furnizată de HidroPrahova se pierde în rețea.

Alte stiri recente

1198 vizualizari
09 mai 2021 11:52

Oferte speciale pentru Litoralul României și Bulgariei, cu Agenția Teron Intertur Câmpina

Vara bate la ușă, astfel că în condițiile speciale ale incertitudinilor determinate de pandemia de coronavirus, mulți turiști își îndreaptă atenția spre Litoralul României și Bulgariei. Venind în întâmpinarea dorinței turiștilor, Agenția de Turism Teron Intertur Câmpina a lansat o serie de oferte speciale, cu facilități noi și condiții cât mai bune pentru ca vacanța dumneavoastră să devină o amintire frumoasă.

2096 vizualizari
08 mai 2021 20:05

Imagini de la cititori. Natură invadată de gunoaie în spatele Școlii de Poliție din Câmpina

Inițiativa noastră de a oferi câmpinenilor posibilitatea să arate întregii comunități imagini surprinse în diverse locuri se bucură de tot mai mult succes. Zilnic primim atât pe paginile noastre de Facebook, cât și pe Whatsapp, la numărul 0733.388.425 diferite imagini, dar și sugestii și ne sunt semnalate unele probleme cu care se confruntă cetățenii. Acum, vă prezentăm o serie de imagini surprinse de Andreea Petcu în spatele Școlii de Agenți de Poliție ”Vasile Lascăr”, în prelungirea Străzii Crișuri și a Aleii Popasului.