Tabăra artistică "Șezători Provițene" a debutat cu multe emoții și o revărsare de momente frumoase în care s-au creat primele legături între copii, profesori, artizani populari, artiști și traineri.
Copiii au fost introduși în povestea iei și a modelelor tradiționale locale și a materialelor din care este confecționată pânza, a tâmplăriei, continuând periplul în universul bogat al obiceiurilor și tradițiilor românești autentice. Ultimul atelier al zilei, cel de dansuri populare, i-a energizat atât pe cei mici, cât și pe cei mari. Și copiii de la grădiniță au avut parte de o întâlnire cu lumea magică a jocurilor de folclor. A fost o zi plină cu emoții, voie bună și cu mulți oameni săritori și sufletiști, care au contribuit cu timp, resurse, sfaturi și recomandări la acest program pregătit pentru copiii din Provița de Jos. Minunații coordonatori ai atelierelor din prima zi au fost: Roxana Stan - obiceiuri și tradiții, Stefania Daniela Lăcrămioara - cusut ii, alături de doamnele artizane Nina Ionescu, Ana Maria, Gabriel Ciobanu, Daniela Harsulescu - atelier tâmplărie, Constantin Chiru - dansuri populare, Justina Simona Chirică și Ruxandra Mihaela Angheloiu - jocuri de folclor pentru copii.
Următoarele zile au fost la fel de frumoase, cu multe acțiuni care se vor deveni amintiri de neuitat pentru copiii prezenți.
Tabăra artistică este organizată de Primăria Provița de Jos și Școala Gimnazială din localitate, în parteneriat cu Fundația Zamolxes din Câmpina, cu susținerea HV SHIELDING SRL și De Florian. Aflat la prima ediție, evenimentul își propune să promoveze cultura și tradițiile locale prin organizarea unor activități diversificate și interconectate despre bogatul tezaur de artă populară existent în localitatea prahoveană. Tabăra „Șezători Provițene” este inițiată și implementată de Alexandra-Alina Popa, de origine din localitatea Provița de Jos și masterandă la Universitatea de Arte Teatrologie și Impresariat Artistic la Universitatea de Arte din Târgu Mureș.

Vasile Badiu va implini în această vară 80 ani și rămâne unul dintre oamenii cei mai implicați și mai activi dintre cercetătorii importanți ai Institutului de Petrol, care a adus faimă Câmpinei în întreaga lume.

Semnalam chiar zilele trecute numărul mare de incendii, cu pagube materiale considerabile, dar unele, din păcate, soldate și cu pierderea de vieți omenești.

Salvatorii montani au postat pe rețelele de socializare un apel tulburător pentru salvarea vieții unuia dintre colegii lor.

Profesorii Cristina și Gheorghe Modoianu au publicat în Anuarul Societății de Științe Istorice, din anul 2013 un articol foarte interesant, cu o sumedenie de date, despre Câmpina în anul revoluționar 1848. Am considerat util ca fragmente scurte din această filă de istorie să le publicăm pentru a avea o altă perspectivă asupra Câmpinei din urmă cu mai bine de 177 ani.