"Iulia, o scânteie..." aprinsă pe scena Teatrului Elisabeta. Un spectacol de excepție

Întreaga atmosferă a fost creată special pentru ca spectatorul să intre pe deplin în lumea familiei Hasdeu. Înainte de începerea spectacolului, pe cele două ecrane de pe pereții laterali ai sălii a rulat un material video despre Hasdeu și Iuliile sale, despre povestea Castelului de la Câmpina. Este vorba despre materialul video inclus pe DVD-ul de promovare a Castelului "Iulia Hasdeu", realizat de conducerea Muzeului Memorial "B.P. Hasdeu".
Apoi s-a ridicat cortina și i-am avut în fața noastră pe savant, pe Iulia - fiică, Iulia - soție, pe Elly Scott - prietena de la Paris, pe portăreasa imobilului în care cele două Iulii au locuit în capitala Franței, în perioada în care fiica s-a aflat la studii. Erau chiar ei. Prin harul unor actori minunați, am uitat că avem în față niște personaje, am uitat că pe scenă se joacă niște roluri. Am văzut familia Hasdeu așa cum era ea și așa cum o vom vedea cu ochii minții probabil multă vreme de acum înainte. Pe scenă nu a fost o poveste, au fost frânturi din viața Iuliei Hasdeu, ultimele ei momente în această lume, bucuriile ei, puterea, voința, talentul, dragostea și dorul. Trăirile Iuliei, copil genial, unic, o tânără care a știut înaintea tuturor că se duce, dar că acesta nu este sfârșitul. Am asistat și la trăirile părinților distruși de plecarea Iuliei, la zbuciumul unui tată neputincios, care căuta și tot căuta răspunsuri.
"Iulia, o scânteie..." este o emoție de la început până la final. Actorii nu au jucat, ci au trăit fiecare secundă, iar acest lucru ne-a fost transmis și nouă, celor din sală. Un spectacol la care, totuși, nu poți merge nepregătit. Nu suntem specialiști în domeniu, nu suntem nici hasdeologi, nici critici de teatru. Dar credem că un spectator care nu cunoaște câteva informații minime despre viața Iuliei Hasdeu va înțelege cu greu această piesă pentru că nu e făcută să dea explicații, nu e o poveste cu "a fost odată", nu e ceva de genul "să vă spunem noi cum au stat lucrurile și ce s-a întâmplat, nu e nevoie ca voi să citiți ceva". E doar emoție amplificată de o muzică extraordinară.
Culmea este că asiști la o dramă, te emoționezi puternic, dar nu pleci trist. Un paradox. 

Au aprins scânteia pe scena Teatrului Elisabeta: Tamara Roman (senzațională în rolul Iuliei Hasdeu), Ștefan Velniciuc (tatăl), Raluca Ghervan (mama), Teodora Daiana Păcurar (Elly Scott) și Mirela Stoian (portăreasa). A scris și regizat acest spectacol extraordinar Mirela Stoian, inspirată de corespondența dintre Iulia și tatăl său, B.P. Hasdeu, o corespondență tradusă de directorul Muzeului Memorial "B.P. Hasdeu" din Câmpina - Jenica Tabacu și inclusă într-o carte-document intitulată "O corespondență pentru eternitate".
Anul viitor, pe 2 iulie, "Iulia, o scânteie..." se va aprinde la Câmpina.

(Imaginile din timpul spectacolului sunt puse la dispoziție de Teatrul Elisabeta. Imaginile foto și video de la finalul spectacolului ne aparțin)